Pe aceeași temă
UPDATE: Rata de participare la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța, în care se confruntă centristul Emmanuel Macron și reprezentanta Frontului Național (extrema dreaptă), Marine Le Pen, a fost de 28,23% până la ora locală 12.00, mai scăzută decât în urmă cu cinci ani, dar aproximativ egală celei din prima rundă, transmit Reuters și AFP, preluând datele comunicate de Ministerul de Interne de la Paris.
Lupa, în turul doi, decisiv, se dă între centristul pro-european Emmanuel Macron şi candidata Frontului Național (extrema dreapta), Marine Le Pen, transmite AFP, preluată de Agerpres.
După primul tur, centristul Emmanuel Macron s-a detaşat de Marine Le Pen în preferinţele cetăţenilor, potrivit ultimelor sondaje de opinie. Miza alegerilor din Franţa nu este doar fotoliul de preşedinte, dar şi viitorul Uniunii Europene.
Securitate maximă
Aproximativ 47,5 milioane de francezi sunt așteptați să voteze în intervalul orar 06.00-17.00 GMT (prelungit până la 18.00 GMT la Paris și în orașele mari), în condiții de securitate ridicată, pentru care au fost mobilizați peste 50.000 de polițiști, jandarmi și militari.
Ambii candidați, dintre care va fi desemnat succesorul socialistului François Hollande, vor vota în nordul Franței, Macron, în stațiunea balneară Touquet, iar Le Pen, în fieful său Henin-Beaumont.
Emmanuel Macron, 39 de ani, fost bancher de investiții și ex-ministru al Economiei în mandatul președintelui François Hollande, sosit în frunte după primul tur, este dat favorit detașat în ultimele sondaje care îl creditează ca având între 61,5 și 63% din voturi comparativ cu 37-38,5% cât ar întruni rivala sa în vârstă de 48 de ani.
Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată.
La finalul unei campanii prezidențiale tensionate, francezii merge duminică la urne pentru a decide cine va conduce țara în următorii cinci ani, centristul pro-european Emmanuel Macron sau candidata extremei drepte, Marine Le Pen, scrie AFP. Dar votul surpriză în favoarea Brexit în Regatul Unit sau victoria neașteptată a lui Donald Trump în Statele Unite îndeamnă la prudență vizavi de anchetele de opinie care întâmpină dificultăți în Franța în măsurarea efectului posibil al "votului alb" și a absenteismului la vot.
Participarea ar putea fi slabă: doar 68%
Cei doi pretendenți dau asigurări că reprezintă înnoirea clasei politice, dar unul apără liberul schimb și vrea aprofundarea integrării europene, în timp ce celălalt denunță "globalizarea sălbatică" și imigrația și dorește un "protecționism inteligent", arată AFP.
Participarea de duminica aceasta ar putea fi slabă: doar 68% din persoanele chestionate spun că sunt sigure că vor merge să voteze, în condițiile în care pentru prima oară în ultimii aproape 60 de ani cele două mari partide tradiționale, de stânga — Partidul Socialist și de dreapta — Republicanii, sunt în afara celui de-al doilea tur prezidențial. Iar la extrema stânga, unii refuză să aleagă "între ciumă și holeră".
Campania s-a încheiat vineri în confuzie, după difuzarea a mii de documente ale campaniei lui Emmanuel Macron, piratate și prezentate online, o operațiune calificată imediat de către echipa candidatului ca una de "destabilizare".
Atacul informatic
Președintele francez, François Hollande, a dat asigurări sâmbătă că atacul informatic masiv asupra unor documente ale echipei de campanie a candidatului de centru Emmanuel Macron, publicate chiar înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminică, nu va rămâne ''fără răspuns''.
"Știam că existau aceste riscuri în timpul campaniei prezidențiale, pentru că s-a întâmplat și în alte părți. Nimic nu va rămâne fără răspuns", a declarat el pentru AFP.
Comisia națională de control privind campania prezidențială, care s-a reunit sâmbătă dimineață, a recomandat instituțiilor media "să dea dovadă de responsabilitate și să nu transmită aceste materiale, pentru a nu afecta sinceritatea scrutinului".
Franța, care trăiește din 2015 sub regimul stării de urgență, a scăpat poate dintr-un nou atentat islamist odată cu arestarea în noaptea de joi spre vineri a unui fost militar de 34 de ani, convertit la islam și jurând supunere față de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI). El a fost reținut în proximitatea unei baze militare din Evreux, la o sută de kilometri nord-vest de Paris, cu arme ascunse în apropiere.
Pe 20 aprilie, cu trei zile înaintea primul tur al alegerilor prezidențiale, un polițist a fost ucis pe artera pariziană Champs-Elysees. Atacul a fost revendicat de SI, grupare aflată la originea majorității atentatelor care au făcut 239 de morți în Franța din ianuarie 2015.
În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat la 23 aprilie 2017, candidatul de centru Emmanuel Macron a obținut 24,01% din voturi, iar candidata formațiunii Frontul Național Marine Le Pen a obținut 21,30% din sufragii, potrivit Ministerului de Interne francez.
Cine sunt cei doi candidaţi
Avocata și politiciana Marine Le Pen, pe numele său complet Marion Anne Perrine Le Pen, s-a născut la 5 august 1968, la Neuilly-sur-Seine. Este al treilea copil al fondatorului și președintelui istoric al formațiunii Frontul Național, Jean-Marie Le Pen.
Și-a luat licența în științe juridice la Universitatea Paris II, iar în 1992 a absolvit un program de studii avansate în drept penal. Și-a început cariera juridică la un tribunal de mare instanță din Paris, conform portalului gala.fr. În 1986, a fost aleasă consilier regional pentru zona de nord Pas-de-Calais, iar din 2004 a fost aleasă consilier regional pentru Ile-de-France. Din 2004, este membră a Parlamentului European. În 2006, se implică în proiectul de coordonare a campaniei electorale a tatălui său pentru alegerile prezidențiale.
Din ianuarie 2011, Marine Le Pen a ocupat funcția executivă de conducere a partidului Frontul Național, în urma câștigării alegerilor interne ale formațiunii.
La o zi după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale, Marine Le Pen a anunțat că se suspendă din funcția de președinte executiv al partidului. Președinte interimar al formațiunii a fost desemnat europarlamentarul și primarul comunei Hénin-Beaumont, departamentul Pais-de-Calais, Steeve Briois.
Le Pen a fost inclusă de revista Time, în 2011 și în 2015, în clasamentul celor mai influenți 100 de oameni la nivel mondial, potrivit versiunii electronice a revistei.
În 2016, a fost desemnată de portalul Politico drept al doilea cel mai influent europarlamentar după președintele de atunci al Parlamentului European Martin Schulz.
Cel mai tânăr candidat la alegerile prezidențiale
Candidatul de centru Emmanuel Macron, din partea formațiunii ''En Marche!'', s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, în nordul Franței, într-o familie de medici. Pe numele său complet Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron este cel mai tânăr candidat la alegerile prezidențiale din Franța și este pentru prima dată implicat într-o campanie electorală.
Emmanuel Macron este licențiat în filosofie al Universității Paris Nanterre și are un masterat în afaceri publice la celebra instituție Sciences PO (Institut d'Etudes Politiques de Paris), iar în 2004 a absolvit Școala Națională de Administrație, conform France24 și AFP
În 1999, a lucrat ca asistent pentru proiecte editoriale al filosofului francez Paul Ricoeur, potrivit ediției electronice a cotidianului Le Monde.
A fost membru al Partidului Socialist (2006-2009), iar din 2009 a fost independent.
A intrat în serviciul public în aprilie 2004, în cadrul serviciului de Inspecție a Finanțelor, iar în octombrie 2005 a devenit inspector în domeniul finanțelor. În anul 2008, părăsește serviciul public și este ofertat ca bancher, la doar 30 de ani, de banca Rotschild, în cadrul căreia are un parcurs fulminant, potrivit gala.fr.
În mai 2012, Emmanuel Macron acceptă propunerea lui Francois Hollande de a se alătura administrației de la Palatul Elysee, în calitate de secretar general adjunct al administrației prezidențiale. La 26 august 2014, este numit ministru al economiei, industriei și domeniului digital, în cadrul celui de-al doilea executiv condus de Manuel Valls.
Emmanuel Macron a înființat, la 6 aprilie 2016, mișcarea politică ''En Marche!''. La 30 august 2016, Macron își anunță demisia din funcția de ministru, iar câteva săptămâni mai târziu, la 16 noiembrie, își anunță candidatura la președinția Franței. Este căsătorit, din 2007, cu Brigitte Trogneux, conform closermag.fr și skynews.com.
Președintele Franței poate ocupa această funcție pentru maximum două mandate a câte cinci ani. Jacques Chirac a fost ultimul președinte francez care a avut un mandat de șapte ani, în timpul mandatului său fiind schimbată durata mandatului prezidențial la cinci ani, conform ediției electronice a cotidianului Le Monde.
Președintele este ales prin vot direct de cetățenii francezi, exprimarea votului nefiind obligatorie.
La 11 mai va fi cunoscut numele noului președinte al Franței. Ceremonia publică de învestire a noului președinte al Franței va avea loc nu mai târziu de data de 14 mai, când se încheie mandatul lui Francois Holande, conform Le Monde.
