Pe aceeași temă
Duminică a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative.
France 24 arată, citând un sondaj Ipsos-Sopra Steria, că alianța prezidențială „Împreună!” va obține în jur de 224 de locuri, în timp ce alianța stângii obține 149 de mandate, potrivit estimărilor.
Acest rezultat, care survine la numai opt săptămâni de la alegerile prezidențiale care l-au reconfirmat pe Macron în funcție, marchează, pe de altă parte, un succes pentru partidul de extremă dreapta condus de contracandidata sa de la prezidențiale, Marine Le Pen. RN ar urma să aibă 89 de mandate, de peste 10 ori mai multe decât în prezent.
Tabăra președintelui Macron ar urma să obțină doar între 205 și 235 de locuri în Adunarea Națională, potrivit estimărilor BFM TV, un scor care este departe de majoritatea absolută, pentru care sunt necesari 289 de deputați.
Cum va arăta configurația politică a noului parlament francez
Coaliția „Împreună!” rămâne cel mai mare bloc din parlament, dar reformele pe care vrea să le pună în practică Emmanuel Macron sunt sub semnul întrebării. Va avea mult mai puține decât cele 306 mandate pe care partidul „La République en Marche” al președintelui Macron le obținuse singur în precedenta legislatură, fără a-i mai lua în calcul pe aliații săi centriști din Modem.
Alianța NUPES dintre stânga și Verzi va fi vocea puternică a opoziției, dar și partidul extremist al lui Marine Le Pen primește un mare avânt.
În tabăra stângii, „La France Insoumise” („Franța nesupusă”), formațiunea lui Jean-Luc Mélenchon, ar urma să aibă 86 de locuri, ecologiștii - 28 de locuri, Partidul Socialist - 22 de locuri, iar Partidul Comunist Francez va avea 13 deputați. Asta, în condițiile în care stânga a avut doar 60 de locuri în legislatura trecută, iar partidul lui Melenchon doar 17 mandate. Totuși, planurile extremei stânga de a-l vedea pe Melenchon în postul de prim-ministru par departe de realizare.
Jean-Luc Mélenchon salută „deruta” partidului prezidențial după al doilea tur de scrutin
Jean-Luc Mélenchon nu și-a ascuns însă bucuria. Deși nu a obținut o majoritate care să-i permită să devină prim-ministru, liderul NUPES a salutat rezultatele care îi permit coaliției sale să fie cea mai puternică voce a opoziției, după ce acest rol fusese asumat până acum de dreapta.
„Este o situație total neașteptată, absolut inedită. Răsturnarea de situație care se înregistrează în cazul partidului prezidențial este totală și nu există o majoritate. Ne-am atins obiectivul politic pe care ni l-am propus: să-l dăm jos pe omul care a avut atâta aroganță, încât a răsucit brațul întregii țări, fiind ales fără ca nimeni să știe ce face”, a declarat el, potrivit France24.
Marine Le Pen, fericită
O Marine Le Pen exuberantă, după ce a câștigat detașat în circumscripția sa din nordul Franței, a urcat pe scena din Hénin-Beaumont salutând zâmbitoare rezultatul „istoric” al formațiunii sale. Cele 89 de locuri pe care RN ar urma să le obțină sunt de peste 11 ori mai multe decât cele 8 pe care le câștigase în 2017.
Marine Le Pen susține că partidul său a fost cel care a contribuit la transformarea lui Macron într-un „președinte minoritar”.
Le Pen a promis că partidul său va face o „opoziție fermă” și „fără compromisuri”, dar care va avea „respect față de instituții”. Pe de altă parte, ea își propune să unească „patrioții atât de dreapta, cât și de stânga”.
Francezii, dezinteresați de vot
Rata de participare la vot era duminică, la ora locală 17:00, adică cu numai două ore înainte de închiderea urnelor, de numai 38 la sută.
Aproximativ 48 de milioane de alegători au fost chemaţi să voteze duminică în Franţa în condiții meteo dificile, iar absenteismul era de așteptat să fie masiv, ca şi în primul tur, de altfel, când peste jumătate din electorat a ignorat votul din 12 iunie.
Sfârșitul unei ere. O nouă configurație politică pentru Franța
Rezultatul proiectat este chiar mai sever decât prognozau sondajele de opinie înainte de turul al doilea. Sondaje date publicității vineri sugerau că alianța de centru Ensemble! (Împreună!) condusă de partidul şefului statului ar urma să câştige, dar fără certitudinea obţinerii acestei majorităţi absolute de 289 de deputaţi (din 577), pragul esenţial pentru a-şi realiza politica şi reformele anunţate. În cazul unei majorităţi relative, acest lucru îl va obliga pe președinte să caute sprijinul altor grupuri politice pentru aprobarea proiectelor sale de lege.
În primul tur, majoritatea actuală adunase aproximativ 26% din voturi, cu puţin în faţa alianţei de stânga NUPES a lui Jean-Luc Mélenchon. Acesta a reuşit în pariul său de a reuni socialişti, ecologişti, comunişti şi propria sa mişcare a stângii radicale, La France Insoumise.
Scrutinul de duminică pune capăt unui lung ciclu electoral în Franţa care confirmă o amplă recompunere politică a ţării, în jurul a trei blocuri și în detrimentul partidelor tradiţionale, începută odată cu alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.
Și totuși, dreapta tradițională franceză, reunită în formațiunea „Les Républicains” (Republicanii) și aliații ei, care ar urma să obțină 78 de mandate, ar putea fi în rolul celor care înclină balanța pentru formarea următoarei majorități din legislativul francez.
