Pe aceeași temă
Trupele ruse se regrupează pentru a declanșa o ofensivă puternică în estul și sudul țării. Atacurile nu au încetat cu totul, iar zonele civile continuă să fie ținta proiectilelor ruse. De asemenea, retragerea rușilor din partea de nord a Ucrainei scoate la lumină ororile lăsate în urmă, iar Occidentul vorbește despre „dovezi ale ţintirii disproporţionate a necombatanţilor”.
Rusia își întărește trupele cu rezerviști și rectruți din Transnistria
Ministerul britanic al Apărării afirmă că, pentru a contrabalansa „pierderile imense”, Rusia încearcă să mărească numărul trupelor cu personal trecut în rezervă încă din 2012.
De asemenea, Rusia încearcă să recruteze forță de luptă și din regiunea Transnistria, mai arată ministerul britanic, potrivit BBC.
Moscova nu a confirmat câți soldați a pierdut în Ucraina apână acum, dar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a recunoscut recent că Rusia a suferit „pierderi semnificative de trupe”.
Occidentul estimează între 7.000 și 15.000 pierderile de vieți omenești ale Rusiei, în vreme ce estimările Ucrainei se aproapie de 20.000.
Stoltenberg: „NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate”
Jens Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru ziarul britanic Sunday Telegraph că alianţa se află „în mijlocul unei transformări foarte fundamentale”, care va reflecta „consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Indiferent când, cum, războiul din Ucraina se termină, războiul a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră”, a declarat şeful NATO pentru ziarul duminical, potrivit DPA şi Reuters, preluate de Agerpres.
„NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Şi asta este exact ceea ce facem.”
Stoltenberg a mai spus că mica forţă a alianţei de la graniţa de est va fi transformată într-o prezenţă majoră, ca parte a unei „resetări”.
„Trebuie să ne asigurăm că vom continua să fim capabili, într-o lume mai periculoasă, să protejăm şi să apărăm toţi aliaţii NATO”, a declarat oficialul.
O nouă groapă comună, la Buzova, lângă Kiev
O nouă groapă comună cu zeci de civili ucraineni a fost descoperită sâmbătă în Buzova, un sat eliberat în apropiere de capitala Kiev, care timp de săptămâni a fost ocupat de forţele ruseşti, a declarat duminică un oficial local, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Taras Didici, şeful comunităţii Dmitrivka, care include Buzova şi alte câteva sate din apropiere, a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupurile au fost găsite într-un şanţ din apropierea unei benzinării. Numărul morţilor încă nu a fost confirmat.
Reuters nu a fost în măsură să confirme imediat informaţia.
În timp ce forţele ruseşti erau angajate într-o ofensivă împotriva Kievului în primele săptămâni ale invaziei Moscovei, o serie de comunităţi din jurul capitalei, printre care Makariv, Bucha, Irpin şi Dmitrivka, au rămas sub tiruri constante.
La începutul lunii aprilie, presa locală ucraineană a raportat victime găsite în Buzova şi în apropiere, fiind găsite la acea dată aproximativ 30 de cadavre.
În condiţiile în care majoritatea oraşelor şi satelor din jurul Kievului au fost recucerite, descoperirile de gropi comune şi de victime civile au declanşat un val de condamnări internaţionale, în special în ceea ce priveşte decesele din oraşul Bucha, la nord-vest de capitală.
Ucraina şi Occidentul au acuzat forţele ruseşti de crime de război la Bucea.
Rusia a negat că a vizat civili în ceea ce numeşte o „operaţiune specială” de demilitarizare şi „denazificare” a vecinului său sudic. Ucraina şi naţiunile occidentale au respins acest lucru ca fiind o pretext nefondat pentru război.
Ucraina anunță că a distrus 13 ținte aeriene ruse sâmbătă
Ucraina a distrus sâmbătă 13 ținte aeriene ale forțelor ruse, anunță Forțele Aeriene ucrainene.
Potrivit sursei, au fost doborâte 3 avioane, 1 elicopter, 5 drone și 4 rachete de croazieră.
Un convoi militar se îndreaptă spre sudul Ucrainei
Imagini din satelit furnizate de compania Maxar Technologies arată un convoi militar lung de 13 kilometri, care se deplasează spre sud, prin orașul Velki Burluk, din estul Ucrainei. Imaginile au fost realizate vineri, 8 aprilie, scrie CNN, adăugând că vehiculele par să aparțină forțelor ruse.
Velki Burluk este situat la circa 80 km este de Harkov, oraș aflat sub atacuri intense din partea rușilor.
În imagini se văd „vehicule blindate, transportoare de artilerie și echipament de sprijin”, potrivit Maxar.
Sateliții Maxar au surprins un convoi militar care se îndreaptă spre sudul Ucrainei, prin orașul Velki Burluk. Foto: Profimedia
Cine este generalul numit de Putin pentru să conducă războiul din Ucraina
Vladimir Putin l-a numit pe Aleksandr Dvornikov - un general cu experiență de teren căpătată în Siria - pentru a conduce războiul din Ucraina, în condițiile în care armata rusă își schimbă acum planurile, după eșecul de a cuceri Kievul.
Generalul Dvornikov este adeptul tacticii „pământului pârjolit”. Sub comanda sa, forțele rusești din Siria au fost acuzate că au bombardat cartiere civile, au vizat spitale și au recurs la diverse tactici controversate pentru a încerca să nimicească mișcarea rebelă care a vrut să îl înlăture de la putere pe Bashar al-Assad.
Rușii au folosit dispozitive explozive improvizate pentru „a provoca victime”
Retragerea forţelor ruse din nordul Ucrainei a lăsat dovezi conform cărora civilii au fost luaţi drept ţinte în mod disproporţionat, potrivit Ministerului britanic al Apărării.
„Plecarea Rusiei din nordul Ucrainei lasă dovezi ale ţintirii disproporţionate a necombatanţilor, printre care prezenţa gropilor comune, folosirea fatală a ostaticilor ca scuturi umane şi minarea infrastructurii civile”, a comunicat sâmbătă ministerul britanic, într-o actualizare a informaţiilor privind situația din Ucraina.
Buletinul informativ afirmă că forţele ruse au folosit dispozitive explozive improvizate pentru „a provoca victime, a scădea moralul şi a restricţiona libertatea de mişcare a ucrainenilor”, adăugând că ele au atacat, de asemenea, „ţinte de infrastructură cu un risc ridicat de vătămare colaterală a civililor, inclusiv un rezervor de acid azotic din Rubijne”.
O unitate de depozitare care conţinea acid azotic, aflat în apropierea oraşului Rubijne din estul Ucrainei, afectat de conflict, a fost după cât se pare avariată de bombardamente.
Guvernatorul din Lugansk, Serhii Haidai, a spus că a fost vorba de bombardamente ruseşti. Pe de altă parte, separatiştii pro-ruşi din Lugansk au dat vina pe forţele ucrainene pentru accidentul chimic, potrivit Agerpres, care citează dpa.
Informaţiile nu au putut fi verificate independent.
Acidul azotic poate elibera vapori nocivi pentru sănătate.
Zelenski cere interzicerea importurilor de petrol din Rusia
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut interzicerea importurilor de petrol din Rusia.
„Când tirania lansează o agresiune împotriva a tot ceea ce menţine pacea în Europa, trebuie luate măsuri imediate”, a spus preşedintele Zelenski într-un mesaj video difuzat sâmbătă seara.
„Iar embargoul asupra petrolului ar trebui să fie primul pas. La nivelul tuturor democraţiilor, al întregii lumi civilizate. Atunci Rusia va resimţi. Atunci va fi un argument pentru ei - să caute pacea, să oprească violenţa fără rost”, a mai declarat Volodimir Zelenski.
„Lumea democratică poate renunţa cu siguranţă la petrolul rusesc şi îl poate face toxic pentru toate celelalte state.”
Preşedintele Zelenski a continuat spunând că scopul „coaliţiei noastre anti-război” este de a pune capăt războiului „cât mai curând posibil”, nu doar ca o „datorie morală a tuturor democraţiilor”, ci ca o „strategie de apărare pentru fiecare stat civilizat”.
„Agresiunea rusă nu a fost destinată să se limiteze doar la Ucraina”, a avertizat Zelenski.
„Întreg proiectul european este o ţintă pentru Rusia.”
Zelenski: „Nu există obstacole în calea libertăţii”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulţumit cancelarului austriac Karl Nehammer şi premierului britanic Boris Johnson pentru vizitele lor la Kiev sâmbătă, transmite dpa.
Întâlnirea cu premierul Boris Johnson arată că „nu există obstacole în calea libertăţii”, a spus el într-un mesaj video difuzat sâmbătă seara.
„Conducerea asumată de Regatul Unit în acordarea asistenţei necesare ţării noastre, în special în ceea ce priveşte apărarea, precum şi leadershipul în politica de sancţiuni vor rămâne pentru totdeauna în istorie”, a spus Zelenski, adăugând că au discutat de asemenea noi sancţiuni.
Preşedintele Zelenski a mai spus că cererea Ucrainei de aderare la UE se numără printre subiectele discutate cu Nehammer, cancelarul austriac susţinând „o perspectivă clară a aderării Ucrainei” la Uniune, „cât mai curând posibil”.
„Am auzit, de asemenea, promisiunea că Austria, împreună cu partenerii săi din Uniunea Europeană, îşi va continua politica de sancţiuni împotriva Rusiei până când va avea loc restabilirea completă a securităţii reale în regiunea noastră. Până când Rusia îşi retrage toate trupele de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, a declarat liderul de la Kiev.
Berlusconi, „profund dezamăgit” de comportamentul lui Putin
Fostul premier italian Silvio Berlusconi s-a declarat sâmbătă „profund dezamăgit şi îndurerat de comportamentul lui Vladimir Putin”, de care a fost apropiat, dar care şi-a asumat „o responsabilitate foarte serioasă în faţa lumii întregi” atacând Ucraina, informează AFP, potrivit Agerpres.
„Nu pot şi nici nu vreau să ascund că sunt profund dezamăgit de comportamentul lui Vladimir Putin, care şi-a asumat o responsabilitate foarte serioasă în faţa lumii întregi”, a afirmat el la Roma, în cadrul unei întâlniri publice a partidului său Forza Italia, care face parte din coaliţia largă ce sprijină guvernul condus de Mario Draghi.
„L-am cunoscut în urmă cu douăzeci de ani şi mi s-a părut întotdeauna un democrat şi un om al păcii”, a continuat miliardarul în vârstă de 85 de ani, care a fost de trei ori şef de guvern între 1994 şi 2011.
Silvio Berlusconi s-a abţinut până acum să îl critice public pe preşedintele Rusiei.
În perioada în care a fost la putere, Silvio Berlusconi a întreţinut legături de prietenie personală cu preşedintele rus, mergând până la a-l invita în vacanţă în vila sa luxoasă din Sardinia.
„În faţa ororii masacrelor civililor din Bucha şi din alte localităţi, adevărate crime de război, Rusia nu îşi poate nega responsabilităţile”, a mai acuzat fostul premier italian.
