Pe aceeași temă
Luni, 8 mai, este zi liberă în Franța - sărbătoare națională, ZIUA VICTORIEI - când noul ales la alegerile de duminică va nominaliza prim-ministrul, după anunțarea oficială a rezultatului alegerilor.
01.50: Rezultate oficiale partiale (dupa numararea a 93% din buletinele de vot): Emmanuel Macron - 65,05%, Marine Le Pen - 34,95%.
00.09: Discursul lui Macron, în fata miilor de sustinatori adunati in fata platoului Louvre, s-a produs după ce a intrat pe scenă în acordurile din Oda Bucuriei, imnul UE.. Apoi, e intonat imnul național impreuna cu sotia, copiii si întreaga echipa sa de campanie, transmite Hotnews.ro.
23.56: Premierul canadian Justin Trudeau se declara "nerabdator" sa lucreze cu Emmanuel Macron.
23.30: Klaus Iohannis il felicita pe Macron pentru "o victorie importanta pentru Franta si Europa".
23.12: Convorbire telefonica "foarte calda" intre Macron si Angela Merkel. Noul presedinte al Frantei a promis ca va calatori la Berlin curand.
23.00: Rezultate oficiale partiale: Emmanuel Macron - 61,7%, Marine Le Pen - 38,3%, dupa numararea a jumatate dintre buletinele de vot, a anuntat Ministerul francez de Interne. (Le Figaro)
22.30 - Donald Trump il felicita pe Emmanuel Macron: "Astept cu nerabdare sa lucram impreuna".
22.07: Emmanuel Macron, discursul invingatorului: ”Voi apăra Franța, voi apăra Europa, civilizația noastră e în joc”. ” E datoria mea să am grijă de securitatea lor”. Discursul integral, AICI
21.52: Preluarea mandatului de presedinte de la Hollande va avea loc pe 14 mai (Figaro) și nu luni așa cum anunțaseră agențiile de știri, de Ziua Victoriei.
21.48: Macron a primit felicitari, deja, de la Angela Merkel si Theresa May
,
21.30: 66% - ultimul rezultat exit-poll în favoarea lui Macron. ”O nouă pagină se deschide”, a scris Macron pe pagina sa de Facebook. Pe esplanada de la Louvre e celebrata victoria lui Macron, mii de oameni sarbatoresc cu steagurile Frantei și ale UE.
21.15 - Juncker îl felicită pe Macron
Félicitations @EmmanuelMacron! Heureux que les Français aient choisi un avenir européen. Ensemble pour une #Europe plus forte et plus juste
21.13: Marine Le Pen si-a recunoscut infrangerea intr-un discurs transmis live de televiziunile franceze si se pozitioneaza ca sefa Opozitiei fata de Macron in vederea alegerilor parlamentare din luna iunie
21/10: Circa 12% din buletinele de vot de azi sunt nule, un nivel fara precedent in istoria alegerilor. Le Monde arata ca e vorba de o forma de protest al alegatorilor fata de cele doua optiuni
21.01: Emmanuel Macron a obtinut o victorie zdrobitoare in fata lui Marine Le Pen, cu 65,1% fata de 34,9%, potrivit unui exit-poll prezentat de Le Monde
18:13 Prezență la vot de 65,3% la ora 17:00, mai puțin decât la ultimele trei alegeri, anunță Agerpres. Prezența scăzută la vot nu pune însă în pericol, se pare, victoria lui Macron. Și sondajele publicate în presa belgiană și exit-pollurile îl arată pe Macron câștigător detașat. Pentru că, deși legislația franceză e foarte aspră - inclusiv rețelele de socializare au interdicție în promovarea cifrelor - presa blegiană nu poate fi cenzurată, motiv pentru care toată lumea e cu ochii pe presa belgiană, transmite corespondentul Digi 24 în Franța, Cosmin Prelipceanu.
17:50 - Emmanuel Macron conduce în sondajele efectuate la ieșirea de la urne (postul belgian RTBF)
17:15 - Ultimele sondaje de opinie realizate chiar in ziua votului arata ca Emmanuel Macron poate miza pe un scor de peste 60%. Victoria sa a fost prevazuta de trei institute diferite de sondare a opiniei publice, arata presa din Belgia, citată de ziare.com, in conditiile in care presa franceza nu are voie sa publice astfel de estimari inainte de inchiderea urnelor. Prezenta la vot ramane in continuare importanta, la fel ca numarul voturilor anulate. Este vorba despre sondaje de opinie clasice, nu de exit-poll-uri. Previziunile pe baza raspunsurilor oferite de alegatorii care au iesit de la urne vor fi anuntate abia dupa ora locala 19:00 (20:00, ora Romaniei), cand se inchid urnele, iar primele rezultate oficiale vor fi anuntate la ora 20:00, ora Frantei.
16:35 - Francezii care voteaza peste hotare se asteptau sa stea la cozi pentru a vota, insa de data aceasta nu a mai fost la fel de mare aglomeratia. Cel putin asa s-a intamplat la Ambasada Frantei din Londra, unde un corespondent BBC transmite ca a votat in numai 3 minute. Pentru moment nu este foarte clar daca prezenta la vot a fost mai mica decat de obicei sau organizarea a fost mai buna.
15:06 - Prefectura Politiei din Franta a anuntat pe Twitter ca este vorba despre un simplu control, ca masura de precautie pentru evenimentul din aceasta seara.
#Louvre Il s'agit de simples vérifications en cours conduites par mesure de précaution.
15:01 - Iata si imagini cu actiunea Politiei din zona Muzeului Luvru:
French police have been called to The Louvre in Paris over a security threat
14:46 - Politistii au evacuat esplanada din fata Muzeului Luvru, din motive de securitate, informeaza AP. Emmanuel Macron a anuntat ca in cazul in care in aceasta seara va castiga alegerile prezidentiale, sarbatoreste victoria aici.
BREAKING: Macron campaign: Courtyard outside Louvre museum where candidate plans to celebrate evacuated after security alert.
14:20 - La fel ca si primul tur, francezii din strainatate stau la cozi pentru a vota, informeaza Le Figaro. In Canada, de exemplu, coada se intinde pe doi kilometri.
13:46 - A votat si fostul premier Manuel Valls. In primul tur el a anuntat ca il sustine pe Emmanuel Macron, astfel ca este de asteptat ca si acum sa faca acelasi lucru.
#AVoté dans mon bureau de vote à @VilledEvry avec le Maire @fchouat.
13.07: La ora pranzului, prezenta la vot este de 28, 23%, relateaza Reuters. Prezenta la vot, la aceeasi ora, in 2012 a fost de 30,7%, in 2007 a fost de 34,1%, iar in 2002 de 26,2%.
12.15: Cei doi contracandidati la alegerile prezidentiale, Emmanuel Macron si Marine Le Pen, au votat în jurul orei locale 11.00 (12.00 ora României). Candidatul En Marche si-a exprimat votul in Touquet, nordul Frantei. Tot in nordul Frantei, in Pas de Calais, a votat si candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen, la Henin-Beaumont.
Macron, la vot (Reuters)
Macron, ținut la distanță de un cordon de polițiști de mulțimea de simpatizanți, la ieșirea din secția de vot (foto Reuters)
Le Pen, la vot (Reuters)
11.37: Preşedintele francez Francois Hollande a votat la Tulle, în Correze, în jurul orei locale 10.00 (11.00 ora României), relatează BFMTV, potrivit News.ro. El a salutat toate persoanele din secţie, înainte de a primi un trandafir roz din partea unei femei.
(foto Reuters)
09.05: S-au deschis secțiile de vot: francezii au inceput sa voteze. Francezii se asteapta ca aproximativ 25 la suta dintre algetori sa se abtina de la vot, potrivit Digi24. Taximetristii fac curse gratuite pentru cei care merg sa voteze. Pe teritoriul tarii, 66.546 de sectii de vot se vor deschide la ora locala 8.00 ( 9.00 ora Romaniei) si se vor inchide la ora locala 19.00 (20.00 ora Romaniei) - cu o ora mai tarziu decat la prezidentialele precedente, pentru a evita riscul divulgarii rezultatelor.
votul la prima oră la Colegiul Stanislas, Montreal, provincia Quebec - Canada (Reuters)
In unele orase mari, sectiile vor ramane deschise pana la ora 20.00 (21.00 ora Romaniei). De asemenea, in unele colonii, Guadalupe, Guyana Franceză, Martinica, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, Saint-Pierre-et-Miquelon şi în Polinezia franceză, votul a inceput de sambata. Cetatenii francezi din Romania isi pot alege presedintele, duminica, in Bucuresti, Cluj-Napoca sau Iasi, orase in care au fost amenajate sectii de votare ce vor fi deschise intre orele 8,00 si 19,00. Peste 50.000 de poliţişti, jandarmi şi militari vor fi desfăşuraţi pentru a asigura securitatea în ziua scrutinului, dintre care 12.000 în aglomeraţia pariziană.
Rezultatele oficiale definitive ale celui de-al doilea tur de scrutin vor fi publicate de Consiliul Constituţional cel mai târziu miercuri, la ora locală 20.00 (21.00 ora României).
Declarații de intenție
Candidata Frontului National, Marine Le Pen, in varsta de 48 de ani, a reafirmat in saptamana de dinaintea alegerilor ca vrea sa retraga tara din Euro si ca spera ca cetatenii vor avea in buzunare o moneda nationala in doi ani de zile.
Pe de alta parte, candidatul "En Marche!" Emmanuel Macron, in varsta de 39 de ani, sustine ca vrea o Europa unita, o Europa care apara.
Cele mai noi sondaje de opinie il dau pe Emmanuel Macron invingator detasat in turul doi al prezidentialelor din Franta, cu 62% din optiuni fata de 38% pentru Marine Le Pen.
Prezența la vot în anii anteriori
1981 : 85,9 %
1988 : 84,1 %
1995 : 79,66 %
2002 : 79,71 %
2007 : 83,97 %
2012 : 80,35 %
- Macron sau Le Pen? Alegerile prezidenţiale din Franța, o confruntare pentru viitorul UE
Lupta, în turul doi, decisiv, se dă între centristul pro-european Emmanuel Macron şi candidata Frontului Național (extrema dreapta), Marine Le Pen, transmite AFP, preluată de Agerpres.
După primul tur, centristul Emmanuel Macron s-a detaşat de Marine Le Pen în preferinţele cetăţenilor, potrivit ultimelor sondaje de opinie. Miza alegerilor din Franţa nu este doar fotoliul de preşedinte, dar şi viitorul Uniunii Europene.
Aproximativ 47,5 milioane de francezi sunt așteptați să voteze în intervalul orar 06.00-17.00 GMT (prelungit până la 18.00 GMT la Paris și în orașele mari), în condiții de securitate ridicată, pentru care au fost mobilizați peste 50.000 de polițiști, jandarmi și militari.
Ambii candidați, dintre care va fi desemnat succesorul socialistului François Hollande, vor vota în nordul Franței, Macron, în stațiunea balneară Touquet, iar Le Pen, în fieful său Henin-Beaumont.
Emmanuel Macron, 39 de ani, fost bancher de investiții și ex-ministru al Economiei în mandatul președintelui François Hollande, sosit în frunte după primul tur, este dat favorit detașat în ultimele sondaje care îl creditează ca având între 61,5 și 63% din voturi comparativ cu 37-38,5% cât ar întruni rivala sa în vârstă de 48 de ani.
Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată.
La finalul unei campanii prezidențiale tensionate, francezii merge duminică la urne pentru a decide cine va conduce țara în următorii cinci ani, centristul pro-european Emmanuel Macron sau candidata extremei drepte, Marine Le Pen, scrie AFP. Dar votul surpriză în favoarea Brexit în Regatul Unit sau victoria neașteptată a lui Donald Trump în Statele Unite îndeamnă la prudență vizavi de anchetele de opinie care întâmpină dificultăți în Franța în măsurarea efectului posibil al "votului alb" și a absenteismului la vot.
Cei doi pretendenți dau asigurări că reprezintă înnoirea clasei politice, dar unul apără liberul schimb și vrea aprofundarea integrării europene, în timp ce celălalt denunță "globalizarea sălbatică" și imigrația și dorește un "protecționism inteligent", arată AFP.
Participarea de duminica aceasta ar putea fi slabă: doar 68% din persoanele chestionate spun că sunt sigure că vor merge să voteze, în condițiile în care pentru prima oară în ultimii aproape 60 de ani cele două mari partide tradiționale, de stânga — Partidul Socialist și de dreapta — Republicanii, sunt în afara celui de-al doilea tur prezidențial. Iar la extrema stânga, unii refuză să aleagă "între ciumă și holeră".
Campania s-a încheiat vineri în confuzie, după difuzarea a mii de documente ale campaniei lui Emmanuel Macron, piratate și prezentate online, o operațiune calificată imediat de către echipa candidatului ca una de "destabilizare".
- Atacul informatic. Cine este Jack Posobiec, militantul pro-Trump care a lansat ”MacronLeaks” pe Twitter?
Simpatizant al extremei drepte americane, obisnuit sa raspandeasca informatii false, Jack Posobiec a fost unul dintre primele conturi de Twitter foarte urmarite care a distribuit documentele piratate in urma atacului cibernetic asupra echipei candidatului de centru in alegerile prezidentiale din Franta, Emmanuel Macron, scrie Le Monde., preluată de Hotnews.ro.
contul, AICI
Vineri seara, el a postat pentru cei 100.000 de abonati ai sai de pe Twitter un link spre sectiunea politica a 4chan, un gigant forum de imagini anonim unde se reunesc sustinatori ai lui Donald Trump si ai extremei drepte americane.
Mesajul continea linkuri pentru descarcarea fisierelor din "MacronLeaks".
Jack Posobiec este cel care a oferit acestor documente o vizibilitate importanta, in numai cateva ore, in intreaga presa de extrema dreapta americana, inainte ca alte organizatii, printre care si WikiLeaks, sa difuzeze la randul lor linkuri catre documente.
Politic, Jack Posobiec refuza eticheta de "Alt-right" ("alternative right" - dreapta alternativa), o miscare americana de extrema dreapta, si o revendica pe cea de "Slavright" - o miscare de extrema dreapta situata in principal in Europa de Est si care este anti-islam, rasista si adepta a suprematiei albe.
Cu putin timp inainte in cursul zilei de vineri, el a publicat o fotografie referitoare la intalnirea sa cu Milo Yiannopoulos, fost editorialist la Breitbart, una dintre principalele figuri ale miscarii "Alt-right" americane, cunoscut pentru multiplele sale instigari rasiste si existe.
Jack Posobiec apartine acestei sfere a extremei drepte militante foarte prezenta in online, alaturi de polemistul britanic Milo Yiannopoulos, fost editorialist la Breitbart, sau conspirationistul Paul Joseph Watson, membru al site-ului rusofil Prison Planet, foarte influent pe retelele sociale.
- Macron denunţă un atac informatic masiv şi coordonat înainte de alegeri
Echipa de campanie a lui Emmanuel Macron a denunțat vineri seară un "atac informatic masiv și coordonat", după apariția pe internet a unor informații 'interne' precum e-mailuri sau "documente contabile", spunând că este vorba de o "operațiune de destabilizare" cu o zi înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Au fost publicate pe internet mii de documente de campanie ale candidatului centrist, o "destabilizare" imediat denunțată de fostul ministru, comentează AFP, preluată de Agerpres.
Dezvăluirea acestei piratări masive, "în ultima oră a campaniei oficiale" (care s-a încheiat vineri la orele 22.00 GMT), "indică în mod evident o destabilizare democratică, așa cum s-a văzut deja în Statele Unite în timpul ultimei campanii prezidențiale", a denunțat En Marche!, mișcarea lui Emmanuel Macron într-un comunicat.
Imediat după difuzarea lor pe Twitter, aceste documente piratate au fost retransmise de extremă dreapta.
"#Macronleaks vor arăta lucruri pe care jurnalismul de investigație le-a trecut deliberat sub tăcere? Îngrozitor, acest naufragiu democratic", a afirmat Florian Philippot, vicepreședinte al Frontului Național, partidul de extrema dreaptă condus de Marine Le Pen, chiar înainte de miezul nopții și încheierea campaniei oficiale.
WikiLeaks spune că nu e implicat în această afacere
Vineri seară, în total 9 Gb de documente interne ale campaniei lui Emmanuel Macron au fost difuzate pe net de către un internaut numit EMLEAKS.
În total, sunt "zeci de mii de e-mailuri, fotografii și documente atașate, datând cel mai târziu de la 24 aprilie" (a doua zi după primul tur al prezidențialelor), potrivit WikiLeaks. Site-ul creat de Julian Assange, care a transmis pe contul său de Twitter link-ul care duce spre aceste documente, a dat asigurări că nu se află la originea acestei operațiuni de piratare pe care a numit-o imediat cu hashtag-ul #MacronLeaks.
Aceste fișiere piratate sunt e-mailuri sau "documente contabile", "toate legale", a precizat En Marche! în comunicatul său.
"Cei care fac să circule aceste documente adaugă documentelor autentice un număr de documente false, pentru a răspândi îndoiala și dezinformarea", a afirmat echipa lui Emmanuel Macron, făcând o paralelă cu atacul cibernetic care a vizat echipa de campanie a lui Hillary Clinton, candidata democrată la Casa Albă în 2016.
După ancheta asupra acestui atac, agențiile americane de informații au acuzat Rusia că s-a implicat în alegerile prezidențiale din Statele Unite pentru a-l favoriza pe candidatul republican Donald Trump, victorios la 8 noiembrie.
În februarie, serverele En Marche! au căzut câteva minute în urma unor atacuri venind din Ucraina, potrivit mișcării conduse de Emmanuel Macron. În martie, această formațiune a fost, de asemenea, ținta unor tentative de "phishing" (colectare frauduloasă a unor date confidențiale), atribuite de această dată unui grup rus, potrivit firmei japoneze de cibersecuritate Trend Micro.
Comisia pentru controlul campaniei prezidențiale recomandă mass-media "să nu prezinte conținutul"
Într-un comunicat difuzat în primele ore ale zilei de sâmbătă, Comisia națională pentru controlul campaniei prezidențiale din Franța a recomandat mass-media "să nu prezinte conținutul" acestor documente provenite dintr-un "atac cibernetic", reamintind că "difuzarea de informații false este susceptibilă să cadă sub incidența legii".
Această piratare ar putea avea duminică o incidență asupra votului alegătorilor francezi? Hashtag-ul #MacronLeaks se afla numai pe poziția a doua în topul căutărilor internauților în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, după cel al #KohLanta, o emisiune de telerealitate prezentând mai mulți aventurieri pe o insulă părăsită.
Ce spun sondajele
În ultimele sondaje publicate vineri, înainte de închiderea campaniei oficiale, Emmanuel Macron conducea încă detașat, cu 61,5% până la 63%, față de 37% până la 38,5% pentru Marine Le Pen.
Cu două zile înainte de vot, rata participării la urme se anunța relativ redusă: numai 68% dintre persoanele chestionate au răspuns că sunt sigure că vor merge să voteze duminică, mai transmite AFP.
- François Hollande: Atacul informatic asupra campaniei lui Macron nu va rămâne fără răspuns
"Știam că existau aceste riscuri în timpul campaniei prezidențiale, pentru că s-a întâmplat și în alte părți. Nimic nu va rămâne fără răspuns", a declarat Hollande pentru AFP, preluată de Agerpres.
"Trebuie lăsat să se desfășoare anchetele", a adăugat el, la capătul unei vizite la un muzeu parizian, în compania Regelui Mohammed al VI-lea al Marocului.
Echipa de campanie a lui Emmanuel Macron a denunțat vineri seară un "atac informatic masiv și coordonat", după apariția pe internet a unor informații "interne" precum e-mailuri sau "documente contabile", spunând că este vorba de o "operațiune de destabilizare" cu o zi înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Comisia națională de control privind campania prezidențială, care s-a reunit sâmbătă dimineață, a recomandat instituțiilor media "să dea dovadă de responsabilitate și să nu transmită aceste materiale, pentru a nu afecta sinceritatea scrutinului".
Cine sunt cei doi candidaţi
Avocata și politiciana Marine Le Pen, pe numele său complet Marion Anne Perrine Le Pen, s-a născut la 5 august 1968, la Neuilly-sur-Seine. Este al treilea copil al fondatorului și președintelui istoric al formațiunii Frontul Național, Jean-Marie Le Pen.
Și-a luat licența în științe juridice la Universitatea Paris II, iar în 1992 a absolvit un program de studii avansate în drept penal. Și-a început cariera juridică la un tribunal de mare instanță din Paris, conform portalului gala.fr. În 1986, a fost aleasă consilier regional pentru zona de nord Pas-de-Calais, iar din 2004 a fost aleasă consilier regional pentru Ile-de-France. Din 2004, este membră a Parlamentului European. În 2006, se implică în proiectul de coordonare a campaniei electorale a tatălui său pentru alegerile prezidențiale.
Din ianuarie 2011, Marine Le Pen a ocupat funcția executivă de conducere a partidului Frontul Național, în urma câștigării alegerilor interne ale formațiunii.
La o zi după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale, Marine Le Pen a anunțat că se suspendă din funcția de președinte executiv al partidului. Președinte interimar al formațiunii a fost desemnat europarlamentarul și primarul comunei Hénin-Beaumont, departamentul Pais-de-Calais, Steeve Briois.
Le Pen a fost inclusă de revista Time, în 2011 și în 2015, în clasamentul celor mai influenți 100 de oameni la nivel mondial, potrivit versiunii electronice a revistei.
În 2016, a fost desemnată de portalul Politico drept al doilea cel mai influent europarlamentar după președintele de atunci al Parlamentului European Martin Schulz.
Candidatul de centru Emmanuel Macron, din partea formațiunii ''En Marche!'', s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, în nordul Franței, într-o familie de medici. Pe numele său complet Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron este cel mai tânăr candidat la alegerile prezidențiale din Franța și este pentru prima dată implicat într-o campanie electorală.
Emmanuel Macron este licențiat în filosofie al Universității Paris Nanterre și are un masterat în afaceri publice la celebra instituție Sciences PO (Institut d'Etudes Politiques de Paris), iar în 2004 a absolvit Școala Națională de Administrație, conform France24 și AFP
În 1999, a lucrat ca asistent pentru proiecte editoriale al filosofului francez Paul Ricoeur, potrivit ediției electronice a cotidianului Le Monde.
A fost membru al Partidului Socialist (2006-2009), iar din 2009 a fost independent.
A intrat în serviciul public în aprilie 2004, în cadrul serviciului de Inspecție a Finanțelor, iar în octombrie 2005 a devenit inspector în domeniul finanțelor. În anul 2008, părăsește serviciul public și este ofertat ca bancher, la doar 30 de ani, de banca Rotschild, în cadrul căreia are un parcurs fulminant, potrivit gala.fr.
În mai 2012, Emmanuel Macron acceptă propunerea lui Francois Hollande de a se alătura administrației de la Palatul Elysee, în calitate de secretar general adjunct al administrației prezidențiale. La 26 august 2014, este numit ministru al economiei, industriei și domeniului digital, în cadrul celui de-al doilea executiv condus de Manuel Valls.
Emmanuel Macron a înființat, la 6 aprilie 2016, mișcarea politică ''En Marche!''. La 30 august 2016, Macron își anunță demisia din funcția de ministru, iar câteva săptămâni mai târziu, la 16 noiembrie, își anunță candidatura la președinția Franței. Este căsătorit, din 2007, cu Brigitte Trogneux, conform closermag.fr și skynews.com.
Președintele Franței poate ocupa această funcție pentru maximum două mandate a câte cinci ani. Jacques Chirac a fost ultimul președinte francez care a avut un mandat de șapte ani, în timpul mandatului său fiind schimbată durata mandatului prezidențial la cinci ani, conform ediției electronice a cotidianului Le Monde.
Președintele este ales prin vot direct de cetățenii francezi, exprimarea votului nefiind obligatorie.
La 11 mai va fi cunoscut numele noului președinte al Franței. Ceremonia publică de învestire a noului președinte al Franței va avea loc nu mai târziu de data de 14 mai, când se încheie mandatul lui Francois Holande, conform Le Monde.
