Pe aceeași temă
Premiul Nobel pentru Literatură a fost decernat joi romancierei poloneze Olga Tokarczuk, pentru anul 2018, şi scriitorului austriac Peter Handke, pentru anul 2019, conform anunţului făcut Academia Regală de Ştiinţe din Suedia, transmite Agerpres.
Olga Tokarczuk (57 de ani) a fost desemnată câștigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură 2018. Născută în 1962 la Sulechów, în Polonia, Olga Tokarczuk locuiește și în prezent în Polonia. Prestigioasa distincție i-a fost acordată “pentru o imaginație narativă care cu pasiune enciclopedică reprezintă trecerea granițelor ca formă de viață”.
Peter Handke (77 de ani) este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură 2019. Născut în 1942 în Griffen, Austria, Peter Handke trăiește în Chaville, France. În motivația acordării premiului, Comitetul precizează următoarele: “pentru o operă influentă care, prin ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane“.
Olga Tokarczuk a fost premiată pentru "o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă traversarea hotarelor ca o formă de viaţă'', a declarat secretarul general al Academiei Suedeze, Mats Malm.
Tokarczuk este cea de-a 15-a femeie care primeşte Nobelul pentru Literatură, de la înfiinţarea acesteia, în 1901.
Peter Handke a fost recompensat ''pentru o operă marcantă care, cu ingenuitate lingvistică, a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane'', potrivit Academiei Suedeze.
Cei doi scriitori îi urmează în palmaresul Nobel romancierului britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro, autorul ''The Remains of the Day'' (1989), distins cu prestigiosul premiu în 2017.
Olga Tokarczuk (57 de ani), considerată în Polonia drept una dintre cele mai talentate romanciere din generaţia sa, îşi poartă cititorii într-o căutare pe urmele adevărului traversând universuri policrome şi amestecând cu fineţe realul cu metafizicul, notează AFP.
Scriitoarea s-a născut la 29 ianuarie 1962, în oraşul Sulechow, în vestul Poloniei, într-o familie de profesori. După ce studiază psihologia la Universitatea din Varşovia, debutează în ficţiune în 1993 cu ''The Journey of the Book-People'', roman a cărei acţiune este plasată în Franţa şi Spania secolului al XVII-lea, iar personajele se află în căutarea unei cărţi misterioase în Munţi Pirinei.
Adevăratul succes a venit odată cu cel de-al treilea roman al său, ''Primeval and Other Times'' (2010), o saga cu construcţie subtilă cuprinzând povestea mai multor generaţii pe fundalul unui loc mitologic, înţesată în acelaşi timp de detalii realiste şi dinamice.
Operele autoarei poloneze sunt pe lista celor mai bine vândute cărţi în Polonia, traduse în peste 25 de limbi, inclusiv în catalană şi chineză. Multe dintre acestea au fost adaptate pentru scenă sau ecran.
Peter Handke (76 de ani) a publicat peste 80 de volume şi este unul dintre autorii de limbă germană cei mai citiţi şi reprezentaţi pe scenă.
Născut în 1942 în localitatea Griffen din regiunea Carintia în sudul Austriei, Handke este un autor fecund, care luptă împotriva convenţiilor, cu preţul unor polemici violente, în special din cauza luărilor de poziţie pro-sârbe, notează AFP.
A debutat în 1966 cu romanul ''Die Hornissen'', înainte să obţină notorietatea cu ''The Goalie's Anxiety at the Penalty Kick'' (1970), apoi cu ''A Sorrow Beyond Dreams: a life story'', (1972), un emoţionant omagiu dedicat mamei sale.
Nobelul pentru Literatură? ''Ar trebui desfiinţat într-o zi. Este o canonizare falsă'', care ''nu aduce nimic cititorului'', a declarat acesta.
Cu toate acestea, potrivit Academiei Suedeze care l-a sunat joi, a declarat că este foarte fericit şi că va veni cu siguranţă să-şi primească premiul, la ceremonia desfăşurată pe 10 decembrie în Suedia.
Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost iniţiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, şi sunt decernate începând cu 1901, conform testamentului acestuia.
În domeniul literaturii, Alfred Nobel a încredinţat Academiei Suedeze misiunea de a recompensa în fiecare an "autorul celei mai remarcabile opere literare de inspiraţie idealistă''.
Distincţia pentru Literatură este cea de-a patra anunţată în seria premiilor Nobel, după medicină, fizică şi chimie. Sezonul Nobel 2019 va continua cu decernarea premiului pentru pace, pe 11 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 14 octombrie.
Fiecare premiu este însoţit de un cec în valoare de 9 milioane coroane suedeze (908.000 de dolari americani).
Potrivit tradiţiei, premiile Nobel vor fi înmânate ca în fiecare an în timpul unui banchet oficial ce va avea loc pe 10 decembrie, data la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.
După laureaţii desemnaţi joi, palmaresul Nobelului pentru Literatură numără 116 câştigători dintre care 15 femei. Pe lista scriitoarelor recompensate cu Nobelul pentru Literatură se află: Svetlana Alexievici, Belarus (2015), Alice Munro, Canada, (2013), Herta Muller, Germania (2009), Doris Lessing, Marea Britanie (2007), Elfriede Jelinek, Austria (2004), Wislawa Szymborska, Polonia (1996), Toni Morrison, SUA (1993), Nadine Gordimer, Africa de Sud (1991), Nelly Sachs, Suedia (1996), Gabriela Mistral, Chile (1945), Pearl Buck, SUA (1938), Sigrid Undset, Norvegia (1928), Grazia Deledda, Italia (1926), Selma Lagerlof, Suedia (1909).
Scriitorul austriac Peter Handke, călător neobosit în căutarea limbajului
Laureat joi cu premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2019, este un autor fecund, care luptă împotriva convenţiilor cu preţul unor polemici violente, în special din cauza luărilor de poziţie pro-sârbe, notează AFP.
Nobelul pentru Literatură? ''Ar trebui desfiinţat într-o zi. Este o canonizare falsă'', care ''nu aduce nimic cititorului'', a declarat scriitorul de 76 de ani, care afişează o ţinută elegantă, cu părul grizonat dat pe spate şi o privire pătrunzătoare în spatele ochelarilor.
În lumea editorială, au existat numeroase voci care credeau că nu va primi niciodată Nobelul, în ciuda unei opere mondiale recunoscute, din cauza implicării sale în timpul conflictelor din fosta Iugoslavie.
Aparţinând minorităţii slovene din Austria după mama, de origine germană după tată - va afla abia la vârsta de 18 ani că acesta nu este părintele său biologic -, scriitorul s-a născut în 1942 în regiunea Carintia (sud) în satul Griffen, de care mărturiseşte se simte în continuare legat, şi se afişează în continuare drept unul dintre puţinii intelectuali occidentali pro-sârbi.
În toamna anului 1995, la câteva luni după masacrul de la Srebrenica, pleacă în Serbia şi îşi povesteşte impresiile de călătorie într-o carte controversată - ''Voyage hivernal vers le Danube, la Save, la Morava et la Drina''.
În 1999, este răsplătit cu un prestigios premiu literar german, Buchner, şi părăseşte Biserica catolică pentru a protesta împotriva bombardamentelor NATO asupra Belgradului, evocând un ''nou Auschwitz''.
Şapte ani mai târziu, dă naştere unei alte controverse după ce participă la funeraliile fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic, acuzat de crime contra umanităţii şi genocid.
Este nevoit să renunţe la un premiu care urma să-i fie decernat de oraşul Düsseldorf, iar Comedia Franceză scoate din program una dintre piesele sale.
Mai mulţi intelectuali îi iau apărarea, printre care şi compatrioata sa Elfriede Jelinek, laureată cu Nobelul pentru literatură în 2004. Această polemică umbreşte însă prezenta mediatică a operei lui Peter Handke.
"Forţa de a fi universal"
Scriitorul austriac, autorul a peste 80 de volume şi traducător în germană a operelor lui Emmanuel Bove, René Char şi Francis Ponge, rămâne unul dintre autorii de limbă germană cei mai citiţi şi reprezentaţi pe scenele din lumea întreagă.
"Am visul şi forţa de a fi universal", a precizat Handke cu ocazia decernării în Germania a unui premiu pentru literatură europeană, cu trei ani în urmă.
A fost apreciat şi la Festivalul de Film de la Veneţia, unde prietenul său Wim Wenders a prezentat pelicula ''Les beaux jours d'Aranjuez'', pe un scenariu semnat de scriitor. "Fără el, aş fi devenit probabil pictor", mărturisea atunci cineastul german.
Devenit cetăţean de onoare al oraşului Belgrad în februarie 2015, Peter Handke nu şi-a renegat niciodată angajamentul pro-sârb.
Recompensat cu prestigiosul premiu Ibsen în domeniul teatrului în 2014, donează o parte din suma primită construcţiei unei pisicine publice într-o enclavă sârbă din Kosovo.
"Doamne, să nu-i ierţi niciodată!", a spus scriitorul anul trecut cu ocazia unei vizite la Belgrad, parafrazând Biblia pentru a-i dojeni pe liderii occidentali ai anilor 1990, pe care îi consideră responsabili de declanşarea războiului.
Influenţa Noului Roman francez
Profund impresionat de lectura, la vârsta de 15 ani, a romanului ''Sub soarele lui Satan'' de Georges Bernanos, influenţat de scriitorii francezi Claude Simon şi Alain Robbe-Grillet, îşi întrerupe studiile în drept la Viena şi publică primul său roman - ''Die Hornissen'' - în 1966.
"Am fost mereu în pericol de a cădea în păcatul autoanalizei. Noul Roma m-a ajutat să exteriorizez, să privesc", a explicat acesta.
În acelaşi an, făcea senzaţie cu prima sa piesă, ''Outrage au public'', care îmbină insulte la adresa spectatorilor, mesaje de disperare şi critica radicală a literaturii angajate.
Autorul, pe atunci în vârstă de 24 de ani, atacă principiile estetice ale ''Grupului 47'', care domina lumea literară germană postbelică şi propune un refuz radical al unei utilizări prestabilite a limbajului, temă care se va afla în centrul operei sale.
Maestru al prozei, dezvoltă un stil tranşant şi intens, prin care ''nu caută gândirea, ci senzaţia''.
''L'Angoisse du gardien de but au moment du penalty'' (1970), urmată de ''Le malheur indifférent'' (1972), un emoţionant recviem dedicat mamei sale, îi aduc notorietatea.
Teme precum migraţia şi singurătatea animă o operă amplă: circa 40 de romane, eseuri şi memorii, circa 15 piese de teatru, dar şi scenarii, printre care şi cel al celebrului film ''Wings of Desire'' (1987), în regia lui Wim Wenders. Cea mai recentă carte a sa a fost publicată în germană la editura Suhrkamp (Berlin) în 2018.
Olga Tokarczuk, laureata Nobelului pentru Literatură pe 2018, creatoarea unei literaturi în perpetuă mişcare
Laureata premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2018, Olga Tokarczuk, considerată în Polonia drept una dintre cele mai talentate romanciere din generaţia sa, îşi poartă cititorii într-o căutare pe urmele adevărului traversând universuri policrome şi amestecând cu fineţe realul cu metafizicul, notează AFP.
Cu simpatii politice de stânga, ecologistă şi vegetariană, scriitoarea de 57 de ani, afişând o coafură cu codiţe în stilul ''dreadlock'', nu ezită să critice politica guvernului conservator-naţionalist aflat în funcţie al Partidului Lege şi Justiţie (PiS).
Scriitoarea s-a născut la 29 ianuarie 1962, în oraşul Sulechow, în vestul Poloniei, într-o familie de profesori. Licenţiată în psihologie la Universitatea din Varşovia, devine interesată de scrierile lui Karl Jung. O perioadă, lucrează ca psihoterapeut în oraşul Walbrzych (sud-vest) şi începe să scrie literatură. Publică mai întâi o antologie de poeme înainte să debuteze în proză.
După succesul primelor sale cărţi, se consacră pe deplin literaturii şi se mută în satul Krajanow, din Munţii Sudeţi (sud-vest). Operele autoarei poloneze sunt pe lista celor mai bine vândute cărţi în Polonia, traduse în peste 25 de limbi, inclusiv în catalană şi chineză. Multe dintre acestea au fost adaptate pentru scenă sau ecran.
Operele sale au structuri extrem de variate, de la basmul filozofic ''Les Enfants verts'' (tradus în franceză în 2016), la romanul poliţist ecologic angajat şi metafizic ''Sur les ossements des morts'' (tradus în franceză în 2010) sau romanul istoric de 900 de pagini ''Les livres de Jakob'' (2014).
Un puzzle gigantic
În universul poetic al scriitoarei, raţionalul se îmbină cu iraţionalul. Lumea sa este într-o mişcare perpetuă, fără punct fix, cu personaje ale căror biografii şi personalităţi se întrepătrund şi, asemenea unui puzzle gigantic, dau naştere unui splendid tablou de perspectivă. Totul este descris într-un limbaj pe alocuri bogat, precis şi poetic, atent la detalii.
"Olga este o adeptă a misticismului în căutarea perpetuă a adevărului, adevăr pe care îl putem atinge doar când suntem în mişcare, traversând frontierele. Toate formele, instituţiile şi limbile încremenite înseamnă moarte", a explicat pentru AFP, Kinga Dunin, una dintre prietenele autoarei, la rândul său scriitoare şi critic literar.
Tokarczuk se autodescrie ca o persoană fără biografie: ''Nu deţin o biografie în adevăratul sens al cuvântului, foarte clară, pe care să o pot povesti într-o manieră interesantă. Sunt compusă din aceste personaje pe care le-am scos din imaginaţie, pe care le-am inventat. Sunt formată din toţi aceştia, am o biografie cu mai multe cadre, enormă'', a explicat scriitoarea într-un interviu pentru Institutul polonez al cărţii.
Roman poliţist cu teme ecologice
Lansată în 2014, ''Les livres de Jacob'' a obţinut deja cel mai prestigios premiu literar polonez, Nike, al doilea din cariera scriitoarei.
Romanul a devenit bestseller în Polonia, dar a făcut şi obiectul unor atacuri virulente în rândul naţionaliştilor.
După un interviu acordat televiziunii publice în 2015, în care denunţă mitul unei Polonii tolerante şi deschise, primeşte ameninţări cu moartea pentru ''defăimarea renumelui Poloniei şi al polonezilor''. A fost nevoită să se deplaseze timp de o săptămână însoţită de o gardă de corp angajată de editura sa.
Cartea i-a adus - scriitoarei împreună cu traducătorul suedez - prima ediţie a premiului literar Kulturhuset Stadsteatern din Stockholm. "Mă simt de parcă aş fi obţinut Nobelul", a declarat autoarea la vremea respectivă.
Olga Tokarczuk este şi coautoarea scenariului peliculei "Pokot", regizată de Agnieszka Holland şi inspirată din romanul ''Sur les ossements des morts''. Oscilând între film poliţist cu tematică ecologică şi basm filozofic, pelicula a fost lansată în februarie 2017 şi a fost recompensată cu premiul Alfred-Bauer în cadrul Berlinalei din acelaşi an, reprezentând Polonia în cursa pentru Oscar la categoria cel mai bun film străin.
