Pe aceeași temă
Într-o rezoluţie aprobată cu 599 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 58 de abţineri, Parlamentul European „condamnă în cei mai duri termeni posibili sancţiunile lipsite de fundament şi arbitrare impuse recent de autorităţile chineze asupra unor persoane şi entităţi din Europa, inclusiv asupra a cinci membri ai Parlamentului European”.
„Este vorba despre un atac asupra libertăţilor fundamentale”, precizează Parlamentul UE, care îndeamnă China să anuleze aceste „măsuri restrictive total nejustificate”.
Eurodeputaţii cer Chinei că anuleze toate sancţiunile, pentru a permite continuarea procedurilor de ratificare a tratatului. De asemenea, eurodeputaţii cer o „reechilibrare” a relaţiilor UE-China, prin măsuri legislative de contracarare a efectelor subvenţiilor străine, prin interzicerea importurilor de produse fabricate prin muncă forţată şi prin respingerea ameninţărilor cibernetice şi atacurilor hibride atribuite Chinei.
În consecință, europarlamentarii cer ca UE să-și intensifice coordonarea cu SUA atunci când vine vorba de relațiile cu China și să încurajeze, în schimb, cooperarea cu Taiwanul, care nu trebuie să fie „ținut ostatic” de acordul cu Beijingul.
De partea cealaltă, China a cerut Uniunii Europene să ratifice acordul de investiții „cât mai repede posibil” și să înceteze să se mai amestece în treburile sale interne
„Acordul de investiții China-UE este un acord echilibrat, reciproc avantajos și de pe urma căruia ambele părți au de câștigat. Nu este un cadou pentru niciuna dintre părți, ci este în interes reciproc”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
Miniştrii de externe din UE au aprobat în luna martie sancţiuni împotriva Chinei din cauza încălcării drepturilor omului. Sancţiunile au vizat lideri locali, responsabili de abuzuri asupra etnicilor uiguri din regiunea chineză Xinjiang. În replică, Beijingul a impus sancţiuni împotriva mai multor europarlamentari şi profesori universitari europeni.
Acordul cu China, susținut de Germania și de mediul de afaceri
Acordul cu privire la investiţii, susţinut de Germania şi de mediul său de afaceri, a fost încheiat la sfârşitul lunii decembrie 2020, după ani de negocieri. El avea drept scop declarat să garanteze companiilor un cadru stabil pentru comerţ şi investiţii pe pieţele europeană şi chineză. De asemenea, europenii sperau că acordul va permite reechilibrarea relaţiilor cu China.
Considerat o victorie diplomatică pentru Beijing, acordul a fost criticat de organizaţiile neguvernamentale. Bruxellesul s-a apărat, subliniind că a obţinut de la China să se angajeze să facă mai multe eforturi pentru aprobarea convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) asupra muncii forţate.
În luna ianuarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie în care aprecia că acordul UE-China asupra investiţiilor pune în pericol credibilitatea UE cu privire la drepturile omului, invitând să fie luate în considerare sancţiuni punctuale împotriva unor responsabili chinezi.
Legislativul comunitar a avertizat că „va ţine cont de situaţia respectării drepturilor omului în China, inclusiv în Hong Kong, atunci când va fi invitat să aprobe acordul cu privire la investiţii”.
