Pe aceeași temă
Este pentru prima oară când Parlamentul European folosește acest drept de inițiativă pentru a cere Consiliului (statele membre) să se pronunțe asupra situației statului de drept într-o țară membră, scrie AFP
Niciodată folosită până acum, această procedură a fost denumită uneori "opțiunea nucleară" în rândul sancțiunilor posibile pe care le poate adopta UE, deoarece poate conduce, la capătul unui proces complex, la suspendarea drepturilor de vot în cadrul Consiliului UE.
În prima fază, articolul 7 permite constatarea "existenței unui risc clar de încălcare gravă" a statului de drept într-o țară membră, cu sprijinul necesar a 22 de țări din UE.
Eventuale sancțiuni, însă, precum retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază secundă care are nevoie, pentru a fi lansată, de votul unanim al țărilor europene, mai puțin statul vizat.
Procedura declanșată azi pentru sancționarea Ungariei este una complexă, dar are un precedent: tot în acest an, Uniunea Europeană a declanșat aceeași procedură în cazul Poloniei, și ea acuzată că a încălcat valorile și principiile europene.
Din acest moment intră în funcțiune un mecanism care va dura luni bune și care implică toate instituțiile UE: Parlament, Consiliu, Comisia. Va fi un schimb de opinii cu Ungaria: Comisia Europeană va cere revizuirea unor politici contrare valorilor europene, Ungaria va răspunde, și în funcție de acest răspuns va fi supusă la vot propunerea finală. Lunga procedură ar putea ducce, teoretic, la sancțiuni fără precedent pentru Budapesta.
Parlamentul a aprobat un raport critic la adresa Ungariei, raport redactat de Judith Sargentini.
La sfârșitul lui decembrie, Comisia a inițiat procedura împotriva Poloniei. În acest moment, este în stadiu preliminar, după audierea Varșoviei pentru controversatele reforme din Justiție.
"Vot istoric", a reacționat imediat eurodeputatul socialist Sylvie Guillaume pe Twitter.
Votul din hemiciclu se anunța strâns, având în vedere regulile stricte: pe lângă majoritatea simplă a voturilor (376), rezoluția trebuia să primească cel puțin două treimi din voturile exprimate.
În cele din urmă, a trecut cu 448 voturi pentru, 197 împotrivă și 48 de abțineri.
PPE nu a dat un consemn de vot, dar liderul său, germanul Manfred Weber, a anunțat că va vota în favoarea rezoluției.
"Am fost întotdeauna în favoarea construirii de poduri, și voi continua să o fac, dar ieri nu am văzut niciun semn de voință din partea premierului ungar de a face un pas spre partenerii săi din UE și să răspundă la îngrijorările noastre", a argumentat Weber, pe Twitter.
