Parlamentul Moldovei cere evacuarea trupelor ruse. Rogozin amenință scrâșnit. Dodon, panicat

Dora Vulcan | 21.07.2017

Parlamentarii moldoveni au adoptat o declaratie privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării. Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a reacționat imediat cu o amenințare voalată iar președintele moldovean, prorusul Igor Dodon spune că declarația parlamentului e alimentată de ”forțe din exterior”.

Pe aceeași temă

 

 

 

Parlamentul Moldovei adoptă - fără socialiști și comuniști-, înainte de intrarea în vacanță, nu un proiect de mărire a salariilor parlamentarilor ci o declarație prin care cere evacuarea trupelor ruse din țară. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin reacționează iritat printr-o declarație în care amenință scrâșnit, făcând voalat o comparație cu o situație similară din Georgia care s-a sfârșit cu bombardarea populației civile de aviația rusă - fapt nerecunoscut oficial vreodată. Președintele moldovean, prorusul Igor Dodon, intervine panicat că declarația parlamentului poate tensiona relația cu Rusia și își exprimă convingerea că declarația e inspirată de forțe din exterior. Amintim că, în luna mai a acestui an, Congresul Statelor Unite a aprobat un proiect de lege care conține o cerere adresată Federației Ruse de a-și retrage trupele militare din regiunea transnistreană.

 

 

UPDATE: Președintele moldovean, prorusul Igor Dodon, condamnă și el adoptarea în Parlament a Declarației privind retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, scrie Deschide.md, publicație din Republica Moldova. Într-o postare pe Facebook, Dodon a scris că aceste acțiuni „au ca scop înrăutățirea relațiilor cu Federația Rusă și subminarea acelor succese care au fost atinse împreună cu autoritățile ruse, și anume în domeniul exportului produselor moldovenești, cooperării regionale, educaționale și a programelor umanitare”.

 

„Această provocare face parte dintr-o serie de acțiuni din partea majorității parlamentare sub conducerea Partidului Democrat privind tensionarea situației în regiune și, în primul rând, în relația cu Rusia, în ajunul vizitei vicepremierului Federației Ruse, Dmitrii Rogozin, în Moldova. Voi aminti doar despre unele dintre asemenea acțiuni: expulzarea diplomaților ruși, lupta cu așa-numita propaganda rusă, refuzul de a participa în activitățile structurilor CSI”, a menționat el. Dodon e convins că în spatele acestei declarații ar sta forțele din exterior: „Este evident că asemenea declarații nu pot fi elaborate și adoptate de autorități fără influența din exterior”.

 

„Moldova este un stat neutru, iar astfel de decizii trebuie să fie atinse în urma unor acțiuni pașnice și constructive, fără provocări și în contextul unificării celor două maluri ale Nistrului. Încă o dată vreau să-mi anunț poziția: susțin un dialog cuprinzător cu reprezentanții Transnistriei și rezolvarea problemelor, în primul rând, a oamenilor simpli de pe ambele maluri ale Nistrului”, a scris Dodon, în limba rusă, pe pagina sa de Facebook.

 

 

 

 

UPDATE: Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a reacţionat  la Declarația privind retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, votată vineri de parlamentul din Republica Moldova, scrie publicația din Republica Moldova, deschide.md.  Rogozin a amintit de conflictul din 2008 din Georgia, atunci când Rusia a atacat-o în urma tentativei de a înlătura trupele ruse din Osetia de sud.  

 

„Apropo, atunci când Georgia a atacat civilii Osetiei de sud și pacificatorii ruși, Parlamentul lor la fel au cerut retragerea trupelor ruse. Toți țin minte cum s-a terminat atunci această situație”, a scris Rogozin pe pagina sa de Facebook.

 

 

 

 

 

Rogozin a atașat și o știre din 2007 a agenției Ria Novosti cu titlul „Georgia dezbate problema modificării statutului de pacificare în Abhazia”, stabilind astfel o similitudine cu declarația de vineri a Parlamentului de la Chișinău în care se cere același lucru, pentru că Republica Moldova „invită mediatorii și observatorii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean să inițieze discuții politice privind transformarea mecanismului actual de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional”, scriu jurnaliștii din Republica Moldova. 

 

 

 

Știrea 

 

Parlamentul din Republica Moldova a adoptat vineri, cu votul a 61 de deputați, o Declarație privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, odată cu împlinirea a 25 de ani de la semnarea Acordului privind principiile reglementării pașnice și a conflictului armat din regiunea transnistreană, anunță Deschide.md, publicație din Republica Moldova.

 

 

Inițiativa a fost susținută de PDM, PLDM, PL și de Grupul Popular European, în timp ce comuniștii lipseau, iar socialiștii au părăsit sala de ședință în semn de protest. 

 

 

Prin aceasta declaratie, parlamentarii atrag atentia ca "stationarea continua a trupelor Federatiei Ruse si intarirea prezentei militare a acestora in partea de est a Republicii Moldova constituie incalcari ale prevederilor constitutionale, in special privind independenta, suveranitatea, integritatea teritoriala si neutralitatii permanente ale Republicii Moldova".

 

De asemenea, declaratia catalogheaza mentinerea in regiunea transnistreana a unui volum considerabil de munitii, arme si echipamente militare drept o amenintare constanta la adresa securitatii si stabilitatii regionale si europene.

 

 

"Acest proiect este o provocare impotriva incercarilor de a remedia situatia si relatiile cu Transnistria, intreprinse de presedintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Este absolut inoportun si consideram ca acest proiect nu trebuie inclus pe ordinea de zi. In cazul in care veti insista, fractiunea PSRM in semn de protest va parasi sala", a declarat socialistul Vlad Batrincea.

 

 

Liderul PDM, Marian Lupu, a explicat ca aceasta declaratie nu reprezinta in niciun caz o incitare sau o provocare pentru Rusia.

 

"Astazi se implinesc 25 de ani de la semnarea acordului privind principiile reglementarii pasnice si a conflictului armat din regiunea transnistreana si, de altfel, a fost pusa baza juridica pentru incetarea actiunilor armate si sangeroase. Respectiv, este un apel, o declaratie, o luare de atitudine politica. Atrag atentia, nu este lege.", a spus liderul PDM. 

 

Declaratia reprezinta un apel catre Moscova pentru finalizarea procesului de retragere a trupelor ruse, precum si pentru retragerea munitiilor, armelor si echipamentelor militare din partea estica a Republicii Moldova.

 

De asemenea, parlamentarii cer presedintelui si guvernantilor sa promoveze adoptarea unei rezolutii privind retragerea trupelor ruse stationate ilegal in Republica Moldova de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite.

 

Mediatorii si observatorii sunt invitati prin aceasta declaratie pentru a initia discutii politice privind transformarea mecanismului actual de mentinere a pacii intr-o misiune civila cu mandat international in regiunea separatista Transnistria.

 

Curtea Constitutionala de la Chisinau s-a pronuntat din luna mai pe aceasta problema, declarand neconstitutionala prezenta trupelor ruse in Transnistria.

 

Republica Moldova a cerut in repetate randuri retragerea celor aproximativ 1.000 de militari rusi din Transnistria, insa in ciuda angajamentelor luate in fata comunitatii internationale, Moscova a mentinut in zona un contingent de soldati si armament.

 

Rusia a trimis asa-numite forte de mentinere a pacii in regiunea separatista moldoveana Transnistria, dupa conflictul izbucnit intre Tiraspol si Chisinau in anii '90.

 

 

 

 

Background

 

  •  Congresul Statelor Unite a aprobat, în luna mai a acestui an, un proiect de lege care conține o cerere repetată la adresa Federației Ruse de a-și retrage trupele militare din regiunea transnistreană, relatează Unimedia și Radio Chișinău

 

Proiectul are drept scop diminuarea influenței Rusiei în Asia și Europa.

 

În urma aprobării proiectului de lege a fost propusă crearea fondului de contracarare a influenței ruse, de care ar putea beneficia și Republica Moldova, scriu sursele citate.

 

Conform documentului, Moscova a încercat să exercite influență în Europa și Eurasia, inclusiv în fostele state ale Uniunii Sovietice, oferind resurse partidelor politice și altor grupuri care promovează xenofobia, subminând astfel unitatea europeană.

 

De asemenea, Guvernul Rusiei a utilizat practici bine documentate de corupție pentru a submina și a căpăta influență în țările europene și asiatice.

 

Proiectul de lege are drept scop inițierea unui fond pentru diminuarea influenței Rusiei, al cărei buget pentru perioada 2018-2019 va fi de 250 de milioane de dolari.

 

Congresul SUA îi solicită președintelui american Donald Trump să-i ceară Guvernului Federației Ruse să-și retragă trupele militare de pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei și să înceteze subminarea guvernelor acestor state.

 

Proiectul de lege al Congresului vine la scurt timp după decizia Curții Constituționale de la Chișinău, conform căreia prezența trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova este neconstituțională.

 

Transnistria, care nu este recunoscută de către Moscova și nici de comunitatea internațională, și-a declarat independența față de Republica Moldova în urma unui război care a început în 1990 și s-a încheiat cu un armistițiu pe 21 iulie 1992. Armistițiul a instituit un contingent rusesc de menținere a păcii 1.200 de militari, contingent care a rămas pe teritoriul R.Moldova până în prezent.

 

În total 1.500 de militari ruși sunt staționați pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 1.000 fac parte din Grupul Operațional al Forțelor rusești în această fostă republică sovietică. Activitatea restului așa zișilor "pacificatori" este reglementată prin Comisia Comună de Control, din care fac reprezentanți ai Chișinăului, Tiraspolului și Moscovei.

 

Republica Moldova consideră însă că staționarea militarilor ruși în regiunea transnistreană contravine Constituției moldovene și, din acest motiv, Chișinăul, OSCE, UE și SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor. 

  

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22