Pe aceeași temă
Kiril, care a devenit patriarhul Bisericii Ortodoxe din Rusia, iar apoi un susţinător apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a lucrat sub numele de cod „Mihailov” - în anii '70 - pentru KGB, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice, în timpul Războiului Rece, dezvăluie cotidienele elveţiene Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, care citează arhive declasificate, relatează AFP.
O fişă - întocmită de către poliţia federală – „confirmă că «monseniorul Kiril»”, cum este numit în acest document, „face parte din KGB”, spionajul URSS.
Cele două publicaţii au consultat fişa la Arhivele federale elveţiene.
La începutul anilor '70, patriarhul, care susţine cu fervoare invazia Ucrainei de către Rusia, trăia la Geneva, unde reprezenta în mod oficial Patriarhia de la Moscova pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE).
Misiunea lui Kiril - al cărui nume de cod era „Mihailov” - era de a influenţa acest Consiliu, în care KGB s-a infiltrat în anii '70 şi '80.
Obiectivul sovieticilor era să determine instituţia de la Geneva să denunţe Statele Unite şi pe aliaţii acestora şi să le tempereze criticile împotriva lipsei libertăţii religioase în URSS, scriu cele două cotidiane, care subliniază că Buserica Ortodixă Rusă „refuză să facă vreun comentariu despre activitatea de spionaj a lui Kiril la Geneva”.
Consiliul Ecumenic al Bisericilor declară celor două ziare că „nu deţine informaţii” despre acest subiect.
Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a succedat în calitate de reprezentant al Patriarhiei de la Moscova la Geneva, care spune că unchiul său „nu era un agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.
Iar acest lucru „nu a afectat sinceritatea angajamentului său în activitatea ecumenică pe lângă alte biserici”, subliniază el.
Ziarul scrie că patriarhul Kiril apreciază în mod special Elveţia.
„El a venit de cel puţin 43 de ori în Elveţia”, scrie Le Matin Dimanche, care precizează că „în afară de venirea sa la schi - unde în 2007, şi-a rupt piciorul pe o pistă elveţiană -, diplomaţia religioasă, spionajul şi finaţele l-au readus neîncetat pe Kiril I în Alpi sau pe malul Lacului Leman”.
„Am sentimente speciale faţă de ţara voastră. Dintre toate ţările din lume, poate că este cea pe care am vizitat-o cel mai des”, declara patriarhul în 2019, primindu-l la Moscova pe preşedintele Consiliului statelor helvetice, Jean-René Fournier.
