PE: Regimurile naziste și comuniste au comis genocid și crime la o scară nemaivăzută în istorie

Dora Vulcan | 20.09.2019

Pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat într-o rezoluție adoptată de PE, care amintește că regimurile naziste și comuniste au comis genocid și crime în masă, la o scară nemaivăzută în istoria umanității

Pe aceeași temă

Parlamentul European reamintește, în textul rezoluției adoptate joi, despre „crimele îngrozitoare ale Holocaustului comise de regimul nazist și condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist, comunist și de alte regimuri totalitare”.

De asemenea, Parlamentul European condamnă revizionismul istoric și glorificarea colaboratorilor naziști în unele state membre ale UE și se declară „profund îngrijorat de faptul că ideologiile radicale sunt tot mai mult acceptate și de revenirea la fascism, rasism, xenofobie și alte forme de intoleranță în Uniunea Europeană”. Totodată, „se declară șocat de informațiile conform cărora în unele state membre lideri politici, partide politice și autorități de aplicare a legii au pactizat cu grupări radicale, rasiste și xenofobe de diferite orientări politice”.

În rezoluție, s-a consemnat la propunerea fostului președinte Traian Băsescu că Uniunea Sovietică comunistă „în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate”.

De asemenea, Parlamentul European „susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar”.

„PE este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic și consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, care își propune să dezbine Europa și, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi”, se mai arată în rezoluție.

Textul integral al Rezoluției

Importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei. Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei

Parlamentul European,

– având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune,

– având în vedere declarația prim-vicepreședintelui Timmermans și a comisarei Jourová din 22 august 2019, făcută înaintea Zilei europene a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare,

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului a Națiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,

– având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2005 referitoare la cea de a 60-a aniversare a terminării celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa la 8 mai 1945,

– având în vedere Rezoluția 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 referitoare la necesitatea de a condamna la nivel internațional crimele săvârșite de regimurile comuniste totalitare,

– având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal,

– având în vedere Declarația de la Praga privind conștiința europeană și comunismul, adoptată la 3 iunie 2008,

– având în vedere declarația sa din 23 septembrie 2008 privind proclamarea datei de 23 august ca Zi europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului,

– având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul,

– având în vedere raportul Comisiei din 22 decembrie 2010 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa (COM(2010)0783),

– având în vedere Concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa,

– având în vedere Declarația de la Varșovia, pronunțată la 23 august 2011 cu ocazia Zilei comemorării victimelor regimurilor totalitare,

– având în vedere Declarația comună din 23 august 2018 a reprezentanților guvernelor statelor membre ale UE privind comemorarea victimelor comunismului,

– având în vedere rezoluția sa istorică referitoare la situația din Estonia, Letonia și Lituania, adoptată la 13 ianuarie 1983 ca reacție la „Apelul Baltic” lansat de 45 de resortisanți din aceste țări,

– având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele săvârșite de către regimurile comuniste totalitare adoptate de o serie de parlamente naționale,

– având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât acest an marchează cea de a 80-a aniversare a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, care a cauzat o suferință umană fără precedent și ocuparea țărilor din Europa timp de mai multe decenii;

B. întrucât, cu 80 de ani în urmă, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică comunistă și Germania nazistă au semnat un tratat de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, și protocoalele sale secrete, care au împărțit Europa și teritoriile statelor independente între cele două regimuri totalitare și le-au regrupat în sfere de interes, deschizând astfel calea către izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial;

C. întrucât, ca o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia;

D. întrucât, după înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, unele țări europene au reușit să se refacă și să se angajeze într-un proces de reconciliere, în timp ce alte țări europene au rămas sub dictatură – unele sub ocupație sau influență sovietică directă – timp de o jumătate de secol și au continuat să fie private de libertate, suveranitate, demnitate, drepturile omului și dezvoltare socioeconomică;

E. întrucât, deși crimele regimului nazist au fost evaluate și sancționate prin procesele de la Nürnberg, există încă o nevoie urgentă de a crește gradul de conștientizare, de a efectua evaluări morale și de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului și altor dictaturi;

F. întrucât în unele state membre ideologiile comuniste și naziste sunt interzise prin lege;

G. întrucât integrarea europeană a fost de la început o reacție la suferința provocată de cele două războaie mondiale și de tirania nazistă care a condus la Holocaust, precum și o reacție la expansiunea regimurilor comuniste totalitare și nedemocratice din Europa Centrală și de Est, și o modalitate de a depăși disensiunile profunde și ostilitatea din Europa prin cooperare și integrare, pentru a pune capăt războaielor și a garanta democrația în Europa; întrucât, pentru țările europene care au avut de suferit în timpul ocupației sovietice și al dictaturilor comuniste, extinderea UE începând cu 2004 a reprezentat întoarcerea lor în familia europeană de care aparțin;

H. întrucât amintirile privind trecutul tragic al Europei trebuie păstrate vii pentru a onora victimele, a condamna criminalii și a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr și rememorare;

I. întrucât comemorarea victimelor regimurilor totalitare, precum și recunoașterea și conștientizarea moștenirii europene comune a infracțiunilor comise de dictaturile comuniste, naziste și de alte dictaturi, sunt de o importanță vitală pentru unitatea Europei și a cetățenilor săi și pentru consolidarea rezilienței europene față de amenințările externe moderne;

J. întrucât, cu 30 de ani în urmă, la 23 august 1989, a fost comemorată cea de a 50-a aniversare a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar victimele regimurilor totalitare au fost comemorate în timpul Căii Baltice, o demonstrație fără precedent a două milioane de lituanieni, letoni și estoni care s-au alăturat formând un lanț viu care s-a întins de la Vilnius la Tallinn, prin Riga;

K. întrucât, în pofida faptului că, la 24 decembrie 1989, Sovietul Deputaților Poporului al URSS a condamnat semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, pe lângă alte acorduri încheiate cu Germania nazistă, autoritățile ruse au negat responsabilitatea pentru acest acord și consecințele sale în august 2019 și, în prezent, promovează punctul de vedere potrivit căruia Polonia, țările baltice și Occidentul sunt adevărații instigatori ai celui de-Al Doilea Război Mondial;

L. întrucât comemorarea victimelor regimurilor totalitare, precum și recunoașterea și conștientizarea moștenirii europene comune a infracțiunilor comise de dictaturile stalinistă, nazistă și de alte dictaturi, sunt de o importanță vitală pentru unitatea Europei și a cetățenilor săi și pentru consolidarea rezilienței europene față de amenințările externe moderne;

M. întrucât grupările și partidele politice radicale, rasiste și xenofobe în mod deschis incită la ură și violență în societate, de exemplu prin diseminarea online a discursului de incitare la ură, care conduce adesea la o creștere a violenței, a xenofobiei și a intoleranței,

1. reamintește că, așa cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; reamintește că aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

2. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

3. reamintește că regimurile naziste și comuniste au comis genocid și crime în masă și au recurs la deportări, cauzând în secolul XX pierderi de vieți omenești și privări de libertate la o scară nemaivăzută în istoria umanității; reamintește crimele îngrozitoare ale Holocaustului comise de regimul nazist; condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist, comunist și de alte regimuri totalitare;

4. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și actorii UE să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele totalitare îngrozitoare împotriva umanității și încălcările sistematice grave ale drepturilor omului sunt rememorate și aduse în fața instanțelor, precum și să garanteze că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate; subliniază că este important să se păstreze vii amintirile trecutului, deoarece nu există reconciliere fără rememorare, și își reiterează poziția solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de contextul ideologic;

5. invită toate statele membre ale UE să efectueze o evaluare clară și principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și de regimul nazist;

6. condamnă toate manifestările și propagarea ideologiilor totalitare, precum nazismul și stalinismul, în UE;

7. condamnă revizionismul istoric și glorificarea colaboratorilor naziști în unele state membre ale UE; este profund îngrijorat de faptul că ideologiile radicale sunt tot mai mult acceptate și de revenirea la fascism, rasism, xenofobie și alte forme de intoleranță în Uniunea Europeană și se declară șocat de informațiile conform cărora în unele state membre lideri politici, partide politice și autorități de aplicare a legii au pactizat cu grupări radicale, rasiste și xenofobe de diferite orientări politice; invită statele membre să condamne cât se poate de mult astfel de acțiuni, deoarece acestea subminează valorile UE, precum pacea, libertatea și democrația;

8. invită toate statele membre să comemoreze data de 23 august ca Ziua Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, și să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE;

9. invită statele membre să condamne și să combată toate formele de negare a Holocaustului, inclusiv banalizarea și minimalizarea crimelor comise de naziști și de colaboratorii acestora, și să prevină trivializarea în discursul politic și în mass-media;

10. solicită o cultură comună a comemorării care respinge crimele regimurilor fasciste, staliniste și ale altor regimuri totalitare și autoritare din trecut, ca o modalitate de a promova reziliența împotriva amenințărilor moderne la adresa democrației, în special în rândul tinerei generații; încurajează statele membre să promoveze educația, prin intermediul culturii de masă, privind diversitatea societății noastre și istoria noastră comună, inclusiv atrocitățile comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, și dezumanizarea sistematică a victimelor sale timp de mai mulți ani;

11. solicită, de asemenea, ca 25 mai (aniversarea executării eroului de la Auschwitz Rotamaster Witold Pilecki) să fie instituită ca Ziua Internațională a eroilor în lupta împotriva totalitarismului, care va fi o expresie a respectului și un omagiu pentru toți cei care, luptând împotriva tiraniei, și-au demonstrat eroismul și adevărata iubire pentru umanitate, și va oferi, de asemenea, generațiilor viitoare un exemplu clar de atitudine corectă față de amenințarea aservirii totalitare;

12. invită Comisia să ofere un sprijin efectiv proiectelor care promovează memoria istorică și rememorarea în statele membre și activităților Platformei memoriei și conștiinței europene, precum și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului; astfel cum se prevede în poziția Parlamentului privind programul „Drepturi și valori” 2021-2027;

13. declară că integrarea europeană, ca model de pace și de reconciliere, a fost alegerea liberă a popoarelor Europei, care și-au asumat un angajament privind un viitor comun, și că Uniunea Europeană poartă o răspundere specială de a promova și a menține democrația, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, nu numai în interiorul, ci și în afara Uniunii Europene;

14. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în dezvoltarea socioeconomică; subliniază, cu toate acestea, că această opțiune ar trebui să rămână deschisă și altor țări europene, astfel cum se prevede la articolul 49 din TUE;

15. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; invită, așadar, societatea rusă să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

16. este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic și consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, care își propune să dezbine Europa și, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi;

17. își exprimă îngrijorarea privind utilizarea în continuare a simbolurilor regimurilor totalitare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

18. ia act de faptul că existența în continuare în spațiile publice din unele state membre a monumentelor și memorialelor (parcuri, piețe, străzi etc.) care glorifică regimurile totalitare deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la consecințele celui de Al Doilea Război Mondial și către propagarea sistemului politic totalitar;

19. condamnă faptul că forțele politice extremiste și xenofobe din Europa recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice și utilizează un simbolism și o retorică care amintesc anumite aspecte ale propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul și ura față de minoritățile sexuale și de alt tip;

20. îndeamnă statele membre să asigure respectarea dispozițiilor deciziei-cadru a Consiliului, pentru a combate organizațiile care propagă discursuri de incitare la ură și violență în spațiile publice și online și să interzică efectiv grupurile neofasciste și neonaziste, precum și orice altă fundație sau asociație care preamărește și glorifică nazismul și fascismul sau orice altă formă de totalitarism, respectând în același timp ordinea de drept și jurisdicția națională;

21. subliniază că trecutul tragic al Europei ar trebui să constituie în continuare o sursă de inspirație morală și politică pentru a face față provocărilor lumii de astăzi, printre care lupta pentru o lume mai echitabilă, crearea unor societăți și comunități deschise și tolerante, care să accepte minoritățile etnice, religioase și sexuale, făcând în așa fel încât toți oamenii să se recunoască în valorile europene;

22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Dumei ruse și parlamentelor țărilor din Parteneriatul estic.


Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22