Pe aceeași temă
„Rezultă că cuvântul dat nu contează pentru Comisia Europeană, pentru reprezentanţii ei şi nici pentru unii politicieni din instituţiile europene. Aceasta este, din nefericire, o politică brutală”, a remarcat preşedintele polonez, conform agenției EFE citată de Agerpres.
Andrzej Duda a făcut referire directă şi la un anunţ conform căruia patru asociaţii europene ale judecătorilor au contestat decizia Comisiei Europene de a aproba reforma judiciară prezentată de Polonia în iunie. ”Aceasta ar trebui să facă să sune alarma şi în alte ţări europene. Aşa cum se poate vedea, cercurile judiciare pur şi simplu doresc puterea”, consideră preşedintele Poloniei.
La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat în vizită în Franţa, i-a reproşat preşedintelui francez Emmanuel Macron că Polonia se află sub ”sancţiuni mai dureroase decât cele aplicate Rusiei”, făcând referire la amenzile impuse ţării sale de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma disputelor dintre Varşovia şi Bruxelles pe tema reformelor judiciare.
”Am citit într-un articol că există două ţări lovite de sancţiuni. Polonia a primit milioane de refugiaţi ucraineni şi, cu toate acestea, este lovită de sancţiuni mai dureroase decât cele împotriva Rusiei”, a spus Morawiecki la Paris. El a fost fost totuşi primit călduros de Macron la Elysee, în pofida divergenţelor persistente privind statul de drept.
După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns la un acord cu aceasta în luna iunie ce prevede desfiinţarea camerei disciplinare pentru judecători create în cadrul reformelor judiciare criticate de executivul comunitar, în schimbul aprobării de către Bruxelles a PNRR-ului polonez, în baza programului european de relansare post-pandemie prin care Polonia poate accesa circa 35 de miliarde de euro.
Dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ulterior că, în ciuda dizolvării respectivei camere, încă nu există suficiente garanţii care să protejeze judecătorii, anunţând prin urmare că Polonia încă nu poate accesa fonduri prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE, deşi i-a fost aprobat PNRR-ul în urma acelei înţelegeri.
Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare pe care Bruxellesul le acuză că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie sau contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE în faţa dreptului naţional, sunt singurele state membre ale UE care, din aceste motive, încă nu pot beneficia de planul european de relansare post-pandemie.
În timp ce PNRR-ul polonez a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, deşi fără să se elibereze fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat complet de Bruxelles, care în plus a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre despre care consideră că încalcă statul de drept.
