Pe aceeași temă
Extinderea trebuia stabilită la reuniunea ambasadorilor UE, dar Italia a propus chiar în deschiderea întrunirii ca ea să fie lăsată pentru șefilor de stat și de guverne care se vor întâlni pe 17 și 18 decembrie la Bruxelles.
"Totul este suspendat. Se pune întrebarea când ar trebui luată decizia. Unii vor ca acest lucru să se întâmple la viitoarea reuniune a liderilor europeni. Italia este cea care a făcut presiune", a precizat o sursă diplomatică citată de AFP, preluată de Agerpres.
Din cauza blocajului, punctul privind sancțiunile împotriva Rusiei a fost retras de pe ordinea de zi a reuniunii, au precizat mai multe surse.
Surse italiene au confirmat că Roma a cerut o dezbatere politică privind sancțiunile, considerând că subiectul merita să fie discutat mai mult timp.
Cei 28 de ambasadori se vor mai întâlni și joi, pentru a pregăti summitul european de săptămâna viitoare, însă nu este sigur dacă problema sancțiunilor va fi pe agendă.
Sancțiunile europene vizează largi sectoare din economia rusă (bănci, petrol, industria apărării), au intrat în vigoare în iulie 2014 și vor expira la sfârșitul lunii ianuarie 2016.
Statele UE au ajuns încă de la începutul lunii la un consens general în favoarea prelungirii lor cu șase luni, deoarece acordul de pace nu a dus la niciun progres în estul Ucrainei.
Surse diplomatice au declarat atunci că există deja un acord preliminar privind prelungirea.
"Există un consens general" de a merge cu prelungirea sancțiunilor pentru încă șase luni, a declarat miercuri presei, la Bruxelles, ministrul spaniol de externe Jose Manuel Garcia-Margallo.
Sancțiunile au fost instituite în iulie 2014, ca replică la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
Aceste măsuri limitează importurile Rusiei și accesul băncilor rusești la piețele de capital europene, și au dus la degradarea rapidă a relațiilor dintre Bruxelles și Moscova.
Ele au fost foarte controversate întrucât afectează negativ atât economia rusă, cât și pe cea a blocului comunitar.
UE a condiționat ridicarea sancțiunilor de succesul acordului de încetare a focului în estul Ucrainei, care trebuia să fie implementat până la sfârșitul acestui an, însă violențele persistă.
Reamintim că în vară, când miniștrii de externe ai UE au prelungit până la 31 ianuarie sancțiunile, Rusia a reacționat printr-o mișcare simetrică, dar mai dură – a prelungit măsurile de retorsiune cu un an.
UE a stabilit de asemenea o listă neagră cu reponsabili ruși și separatiști care au interdicție la vize europene și ale căror active au fost înghețate și a decretat sancțiuni specifice împotriva Crimeii, peninsulă anexată de către Rusia în martie 2014.
Ca răspuns, Rusia a interzis importurile de numeroase produse agroalimentare europene.
Însă acest dosar al sancțiunilor a divizat Uniunea Europeană, țări precum Italia și Germania exprimându-și rezervele. Luna trecută, premierul italian Matteo Renzi a spus că "abordarea anti-rusă nu va duce nicăieri".
