Pe aceeași temă
Publicaţia "Kurier" titrează că "Austria caută un ţap ispăşitor", dar adaugă în subtitlu: "Protestele faţă de cifrele ridicate ale migraţiei sunt justificate. Dar un veto împotriva extinderii Schengen nu ajută pe nimeni".
"Sistemele care nu funcţionează nu ar trebui extinse până când nu sunt reparate, iar sistemul Schengen nu funcţionează, pentru că vin tot mai mulţi migranţi. Aceasta este logica din spatele opoziţiei ministrului de interne Gerhard Karner faţă de admiterea mai multor state în spaţiul Schengen. Prin urmare, joi, el intenţionează să se opună prin veto propunerii, în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Destul de remarcabil, mai ales că Austria nu obişnuieşte să se plimbe pe la Bruxelles cu ameninţări de veto", notează jurnalista Ingrid Steiner-Gashi.
Dar, continuă ea, "există însă un reproş care îi poate fi făcut lui Karner, cancelarului (Karl) Nehammer şi chiar partenerilor lor de coaliţie, Verzilor, care susţin decizia cu o opoziţie surprinzător de mică: aici se aplică standarde duble. Pentru că guvernul respinge admiterea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, dar vrea să dea undă verde Croaţiei".
"Nu e de mirare" - continuă jurnalista - Croaţia e "una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de austrieci. Iar dacă cei care tânjesc după Marea Adriatică nu mai trebuie să aştepte ore întregi la graniţa sloveno-croată, inima turiştilor austrieci va fi fericită".
"Atunci când vine vorba de Croaţia, guvernul austriac este orb în faţa migraţiei. 40 la sută din toate cele 75.000 de cereri de azil depuse în Austria în acest an au provenit de la migranţi care au aterizat în Serbia. Este suficient să arunci o privire pe hartă pentru a vedea că de acolo există doar două rute spre Austria: prin Ungaria, ţară din spaţiul Schengen, unde se pare că migranţii sunt lăsaţi să treacă cât mai repede posibil, şi prin Croaţia, ţară candidată la aderarea la Schengen. Desigur, la Viena se ştie că migranţii se îndreaptă spre nord prin Croaţia şi că în Ungaria sunt lăsaţi să treacă, dar toate acestea par mai puţin importante decât să bată cu adevărat cu pumnul în masă în altă parte”, comentează autoarea articolului din ”Kurier”.
"Cu un drept de veto, Austria se face auzită în toată Europa: da, avem proporţional mult mai multe cereri de azil decât alte state UE; da, povara este prea mare; da, afluxul de migranţi trebuie redus. Pe scurt: Austria are dreptate să protesteze faţă de UE”, consideră jurnalista. "Este regretabil doar faptul că acest protest nu abordează adevărata problemă - şi anume inexistenta politică comună a UE în materie de migraţie. Şi aici toată lumea trebuie să fie luată de nas - de la Comisia Europeană până la fiecare stat UE, inclusiv Austria”, argumentează ea.
"În schimb, Austria vizează cu veto-ul său persoanele nepotrivite: Bulgaria şi România au îndeplinit toate cerinţele tehnice pentru a adera la spaţiul Schengen. De altfel, guvernul de la Viena a confirmat deja acest lucru în urmă cu un an. Faptul că acum se suceşte sugerează că doreşte să prezinte electoratului pe cineva pe care să dea vina pentru cifrele nedorite ale migraţiei. Bulgaria şi România devin astfel pioni în agitata politică austriacă, dar nu rezolvă niciuna dintre problemele de migraţie”, conchide Ingrid Steiner-Gashi, care este corespondenta la Bruxelles a publicaţiei din 2017.
La rândul său, într-un scurt comentariu, "Der Standard" scrie că prin veto-ul său faţă de aderarea la Schengen, "Viena umileşte Bucureştiul". Adelheid Wolfl scrie că la Bucureşti, lumea este nedumerită de ce cancelarul Karl Nehammer ameninţă că Austria va fi singurul stat UE care va vota împotriva aderării României la reuniunea miniştrilor de interne şi justiţie de joi, în timp ce alte state UE au rezerve numai faţă de Bulgaria.
"Austria îşi pedepseşte propriile companii din România fără niciun motiv obiectiv. Din cauza frontierei Schengen, camioanele ar fi reţinute ore în şir la vamă, iar companiile austriece ar pierde, de asemenea, o mulţime de bani. Este într-adevăr de neînţeles de ce Nehammer vrea să "pedepsească" România, dintre toate ţările, pentru faptul că atât de mulţi migranţi au venit în Austria în acest an. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a precizat că mai puţin de trei la sută dintre migranţii ilegali care solicită azil în Austria au trecut anterior prin România. Pe de altă parte, 370.000 de turişti români lasă anual 250 de milioane de euro în hotelurile şi restaurantele austriece", notează jurnalistul, care consideră că argumentaţia lui Nehammer este lipsită de temei.
Comisia Europeană încearcă acum să convingă Viena să cedeze prezentând un plan de combatere a migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, dar chiar şi acest lucru ar putea să nu fie suficient, mai spune jurnalistul.
"În orice caz, conchide el, populismul lui Nehammer dăunează enorm imaginii Austriei în România. De asemenea, el subestimează complet cât de repede se pot distruge relaţiile şi încrederea care au fost construite timp de ani de zile".
"Die Presse" scrie, la rândul său, că Austria îşi menţine refuzul faţă de extinderea Schengen, chiar dacă Bulgaria este "principala poartă de intrare". Câteva mii de persoane vin şi prin România, a subliniat cancelarul Nehammer la summitul Balcanilor de Vest, iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, "îşi arată înţelegerea faţă de Austria", potrivit cotidianului austriac.
Cancelarul federal Karl Nehammer a calificat marţi planul de acţiune al Comisiei Europene pentru ruta balcanică drept un "prim pas important", dar Nehammer a subliniat că Austria nu este preocupată doar de ruta Balcanilor de Vest, ci şi de ruta migraţiei prin Bulgaria, România, Ungaria către Austria. În ceea ce priveşte migraţia, partea austriacă a avut şi alte pretenţii. "Avem încă multe subiecte de discutat", a spus Nehammer, potrivit "Die Presse".
În ceea ce priveşte Schengen, Nehammer a fost clar. Din punctul de vedere al Austriei, a spus el, o extindere este de neconceput dacă nu se iau măsuri de reducere a numărului de imigranţi, spunând că este o chestiune de securitate.
Preşedintele României, Klaus Johannis, a subliniat că doreşte să continue discuţiile cu Austria, notează "Die Presse”, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat dovadă de înţelegere faţă de preocupările Austriei în materie de migraţie. "Austria are nevoie de solidaritate şi de sprijin, motiv pentru care lucrăm în mod special la acest lucru cu prietenii noştri austrieci", a declarat von der Leyen. Austria a fost "extraordinar de afectată" de fluxurile de migranţi şi "dacă ne uităm la modul în care a evoluat migraţia ilegală, vedem că s-a triplat faţă de anul trecut", a spus der Leyen, citată de ziarul austriac.
Pe de altă parte, presa de limbă germană citează un articol al Euronews, potrivit căruia diplomaţii spun că o concluzie negativă la Consiliul JAI din 8 decembrie nu ar trebui să fie luată ca sigură şi că poziţiile ar putea fi schimbate înainte de votul-cheie de joi, în pofida comentariilor făcute în mod oficial. Nu este clar dacă cererile româno-bulgare, care au fost întotdeauna tratate ca o ofertă comună, ar putea fi decuplate în timpul votului. "Încă mai avem speranţe", a declarat un diplomat de rang înalt, citat de Euronews. "Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a avea un rezultat bun", a mai spus diplomatul, citat sub acoperirea anonimatului.
