Pe aceeași temă
În decembrie, parlamentarii croați au respins propunerea ca țara să se alăture unei misiuni a Uniunii Europene în sprijinul armatei ucrainene, reflectând diviziunile profunde care există între Milanovic și prim-ministrul Andrej Plenkovic.
Un critic vocal al politicii occidentale în Ucraina, Milanovic a spus că nu vrea ca țara sa, cel mai nou stat membru al UE, să se confrunte cu ceea ce el a numit consecințe potențial dezastruoase ale războiului din Ucraina, care durează de mai bine de 11 luni.
Ceea ce face Occidentul în privința Ucrainei „este profund imoral pentru că nu există o soluție (pentru încetarea războiului)”, a spus Milanovic reporterilor în timpul unei vizite la cazărmile militare din orașul Petrinja, referindu-se la sprijinul militar occidental pentru Kiev.
El a adăugat că intrarea tancurilor germane pe câmpurile de luptă din Ucraina nu va face decât să apropie Rusia de China.
„Este clar că Crimeea nu va mai face vreodată parte din Ucraina”, a adăugat Milanovic.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că va recuceri Crimeea, majoritar rusească, capturată și anexată de Rusia în 2014, anexare nerecunoscută de majoritatea celorlalte țări.
Rusia spune că un referendum organizat după ce forțele ruse au invadat peninsula a arătat că cei din Crimeea doresc cu adevărat să facă parte din Rusia. Referendumul nu este recunoscut însă pe plan internațional.
Milanovic a criticat țările occidentale pentru că folosesc standarde duble în politica internațională, spunând că Rusia va invoca ceea ce el a numit „anexarea Kosovo” de către comunitatea internațională ca scuză pentru a ocupa regiuni din Ucraina.
Milanovic se referă la declarația de independență a provinciei iugoslave Kosovo în 2008, obținută în urma războiului din 1998-1999, când NATO a bombardat Iugoslavia, formată atunci din Serbia și Muntenegru, pentru a sprijini desprinderea provinciei Kosovo, majoritar musulmană.
„Am recunoscut Kosovo împotriva voinței unui stat (Serbia) căruia îi aparținea Kosovo”, a spus el, avertizând că nu pune sub semnul întrebării independența Kosovo, ci conceptul de dublu standard al Occidentului.
Milanovic, un fost premier croat al Partidului Social Democrat (SDP), a adoptat o atitudine anti-UE de când a preluat funcția de președinte al Croației, în cea mai mare parte reprezentativă, aliniindu-și vederile politice cu cele ale premierului ungar Viktor Orban și ale liderului secesionist sârb bosniac Milorad Dodik.
Croația și-a declarat la rândul ei independența față de Iugoslavia în 1991, urmată de un război de patru ani, la capătul căruia a reușit să-și stabilească actualele frontiere, recunoscute internațional.
Reacția Ucrainei: E inacceptabil. Contestă integritatea teritorială a Ucrainei
Ministerul de Externe din Ucraina l-a criticat marţi, 31 ianuarie, pe preşedintele croat Zoran Milanovic pentru că a declarat că peninsula Crimeea nu va reveni niciodată sub control ucrainean, caracterizând comentariul său drept "inacceptabil", relatează Reuters.
Într-o declaraţie de luni prin care îşi prezenta obiecţiile la furnizarea de ajutor militar Ucrainei de către Croaţia, Milanovic a spus că este "clar că Crimeea nu va mai fi niciodată parte a Ucrainei".
"Considerăm drept inacceptabile declaraţiile preşedintelui Croaţiei, care efectiv pune sub semnul îndoielii integritatea teritorială a Ucrainei", a postat pe Facebook purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko.
În aceeaşi postare, Nikolenko a mulţumit poporului şi guvernului croat pentru sprijinul acordat Ucrainei de la declanşarea invaziei ruse, în februarie anul trecut.
Premierul croat Andrej Plenkovic şi-a exprimat deschis sprijinul pentru Ucraina.
"Apreciem mult şi mulţumim guvernului Croaţiei şi poporului croat pentru sprijinul lor ferm pentru ucraineni în lupta lor împotriva agresiunii ruse", a scris Nikolenko.
