Pe aceeași temă
Oficialul nu a nominalizat statele care care ar sabota astfel principiile proiectului european, dar singurele care au votat împotriva cotelor obligatorii la Consiliul JAI din 22 septembrie au fost România, Ungaria, Cehia și Slovacia.
„Este o trădare a ceea ce înseamnă Europa”, a spus Schulz, citat de agenția EFE, preluată de Agerpres, în timpul unei conferințe desfășurate la Berlin, referindu-se la statele europene care au refuzat cotele obligatorii pentru redistribuirea migranților arabi, africani și asiatici veniți pe continentul european în căutarea unei vieți mai bune.
În viziunea sa, proiectul european este amenințat de reafirmarea sentimentelor naționale constatată în multe țări ca urmare a acestui val migrator, situație pe care a descris-o în termeni precum „renaționalizare” sau „polarizare la nivel național”.
„Există o alternativă la UE. Aceasta este renaționalizarea și este exact ceea ce se propagă. Țara mea, națiunea mea, religia mea, partidul meu sunt mai bune decât ale celorlalți. Acesta este un drum greșit”, a explicat președintele PE.
În acest context el a criticat indirect Polonia și Ungaria, în opinia sa fiind inacceptabil să spunem că 'nu avem loc pentru refugiații musulmani pentru că suntem o țară catolică' sau că „migrația este o problemă germană care nu ne privește”. Astfel de scuze „nu le putem accepta, nu trebuie să le acceptăm”, a insistat Schulz.
El a mers și mai departe, apreciind că cine răspunde în acest mod „fenomenului global” al sosirii masive a refugiaților în Europa cade în 'simplificare' și încearcă „să abordeze secolul XXI cu retorica anilor '30”.
Prin urmare, Schulz consideră că 'trăim o perioadă de luptă' pentru apărarea „pilonilor Europei”, și anume „solidaritatea”, „respectul” și „toleranța”. „Nu sunt dispus să cedez. Sunt dispus să lupt”, a spus el în încheiere.
Reacția sa survine în timp ce actuala politică a UE - susținută mai ales de Germania - de primire a migranților extracomunitari provoacă resentimente în rândul populației europene, conducând totodată la o tendință de reafirmare a sentimentelor naționale, după cum s-a văzut de exemplu la alegerile legislative din Polonia, câștigate de o formațiune conservatoare cu orientare naționalistă și eurosceptică.
Statele est-europene care au respins cotele obligatorii de refugiați au fost intens criticate de numeroși oficiali vest-europeni, inclusiv de președintele Comisiei Europene, Jean Claude-Jucker, și de cancelarul german Angela Merkel, aceste țări fiind amenințate în mod repetat că li se va limita accesul la fondurile europene.
Potrivit datelor Agenției europene pentru supravegherea frontierelor (Frontex), de la începutul anului au intrat ilegal în Europa peste 800.000 de migranți veniți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, iar Comisia Europeană estimează că până în anul 2017 acest număr ar putea ajunge la trei milioane.
După ce la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) de pe 22 septembrie s-a impus prin majoritate calificată repartizarea prin cote obligatorii a 160.000 de migranți între statele UE, Juncker și Merkel au afirmat că obiectivul pe care-l vor urmări de acum înainte va fi instituirea unor cote obligatorii permanente.
