Putin divizează opinia publică din Europa Centrală și de Est. 77% dintre sârbi îl admiră

Redactia | 02.02.2022

Preşedintele rus este un personaj care divizează opinia publică şi totuşi este un actor de neevitat în politica mondială, arată un sondaj făcut în Ungaria.

Pe aceeași temă

În Ungaria sunt în majoritate relativă cei care au păreri pozitive despre Vladimir Putin, potrivit unui sondaj de opinie, realizat de Institutul „Nézőpont”, ale cărui rezultate au fost remise, marți, Agenţiei de Presă MTI.

Sondajul realizat în noiembrie şi decembrie anul trecut a examinat în 12 ţări din Europa Centrală şi de Est opiniile cetăţenilor despre preşedintele rus. Preşedintele rus este un personaj care divizează opinia publică din Europa Centrală: cea mai favorabilă opinie o au sârbii, iar cea mai negativă s-a constatat în rândul polonezilor.

Atitudinea opiniei publice față de președintele rus reflectă bine modul de raportare a unei țări faţă de politica rusă întruchipată în persoana lui Vladimir Putin. Datorită rudeniei de origine slavă şi a parteneriatul geopolitic tradițional, ţările cu sentimente pro-ruse, cum ar fi Serbia, Bulgaria, Muntenegru, Slovacia, Macedonia de Nord, se deosebesc destul de bine de ţările pragmatice în care opinia publică este mult mai divizată în ceea ce priveşte aprecierea preşedintelui rus, iar relațiile lor diplomatice nu sunt de natură ideologică, ci sunt conduse de interesele economice și politice ale țării, precizează Institutul „Nézőpont”.

Potrivit sondajului, la nivelul regiunii, sârbii au părerea cea mai favorabilă în ceea ce priveşte persoana preşedintelui rus: 77% dintre respondenţi au păreri pozitive şi numai 15% au opinii negative.

Şi atitudinea bulgarilor ar putea fi caracterizată drept pro-rusă: 60% dintre intervievaţi au avut opinii pozitive, iar 22% au avut păreri negative despre Vladimir Putin.

În Macedonia de Nord preşedintele rus este popular în rândul a 55% din populaţie şi este rău văzut de 33% din populaţie. În rândul populaţiei din Muntenegru acest procent este de 57%, respectiv 35%.

Printre ţările pragmatice se află şi Ungaria, unde opiniile despre Putin nu sunt chiar atât de favorabile, în comparaţie cu ţările pro-ruse din Balcani, dar cei care au păreri pozitive sunt în majoritate relativă (43%) faţă de cei care au opinii negative (36%).

Slovenia şi Croaţia sunt considerate, de asemenea, ţări pragmatice, în ambele ţări fiind în majoritate opiniile critice: 34% dintre slovaci şi 37% dintre croaţi au păreri pozitive despre preşedintele rus, iar procentul celor cu opinii negative este de 53%, respectiv 42%.

Printre ţările pragmatice, pe ultimul loc în clasament se află Austria: doar 21% dintre austrieci gândesc pozitiv despre preşedintele rus, iar 69% au opinii negative. Din categoria ţărilor care au opinii critice la adresa Rusiei fac parte, în primul rând, Polonia, Cehia şi România.

Dintre polonezi doar 10% au păreri pozitive despre Vladimir Putin, iar 82% gândesc negativ în ceea ce priveşte persoana preşedintelui rus.

În cazul cehilor, pentru 25% din populaţie Putin este popular, iar în rândul a 70% din populaţie nu se bucură de popularitate, în cazul românilor acest procent este de 31%, respectiv de 68%.

Concluzia Institutului „Nézőpont” este acea că preşedintele rus este un personaj care divizează opinia publică şi totuşi este un actor de neevitat în politica mondială.

O dovadă în acest sens este şi faptul că în ultimii trei ani Putin a avut aproximativ 550 de consultări diplomatice, dintre care a purtat negocieri de 145 de ori cu liderii din 16 ţări din zona euro-atlantică.

Printre cele 16 ţări occidentale se află 13 ţări membre ale UE. Din regiunea central-europeană doar liderii Serbiei, Austriei, Bulgariei, Ungariei şi Slovaciei au luat legătura personal sau telefonic cu preşedintele rus în ultimii trei ani.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22