Pe aceeași temă
România se află printre statele europene în care pericolul de secetă a crescut din cauza nivelului scăzut de precipitaţii din ultimele trei luni. De asemenea, seceta severă şi valurile de căldură au afectat vegetaţia în România.
Mai multe state membre ale UE au luat măsuri de restricţionare a aprovizionării cu apă. În lunile următoare, până în noiembrie 2022, în regiunea euro-mediteraneeană de vest vremea este preconizată să fie mai caldă şi mai uscată decât media. În ultimele zile, precipitaţiile au atenuat condiţiile de secetă în unele regiuni, dar au prezentat noi provocări, precum furtunile severe.
Cea mai recentă actualizare a indicatorului combinat de secetă (CDI), inclusiv în primele zece zile din august 2022, arată că 47% din Europa se află în condiţii de avertizare şi 17% în condiţii de alertă. Umiditatea solului şi vegetaţia sunt grav afectate. Pericolul de secetă a crescut, mai ales în: România, Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Germania, Ţările de Jos, Belgia, Luxemburg, Ungaria, nordul Serbiei, Ucraina, Republica Moldova, Irlanda şi Regatul Unit.
În plus, regiunile deja afectate de secetă în primăvara anului 2022 (de exemplu, unele regiuni din România şi Ungaria, nordul Italiei, sud-estul Franţei) întrunesc condiţiile pentru o agravare a situaţiei.
Regiunile cele mai afectate de anomaliile negative ale precipitaţiilor în cele ultimele trei luni până la 10 august 2022 sunt: România, centrul şi sudul Portugaliei; Spania; sudul Franţei; Italia centrală; Elveţia; sudul Germaniei; o regiune extinsă în Ucraina, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova; regiuni extinse din Balcanii de Vest.
Unul dintre cele mai relevante efecte agravante ale secetei, reflectat şi de CDI, este scăderea valorilor anomaliei radiaţiei active fotosintetice absorbite (FAPAR) faţă de media pe termen lung. Unele regiuni prezintă anomalii negative mai pronunţate, evidenţiind condiţii de stres răspândite asupra vegetaţiei: vestul şi estul României, regiunile joase din Italia, Ungaria. În altă parte, condiţiile rămân în mare parte stabile.
Mai mult decât atât, regiunile cele mai afectate în ceea ce priveşte înrăutăţirea condiţiilor de vegetaţie sunt: România, centrul şi sudul Regatului Unit, estul Irlandei, Germania, nordul şi centrul Italiei, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Finlanda şi nord-vestul Rusiei. Uşoare îmbunătăţiri sunt vizibile doar în nord-estul Franţei, Elveţia şi câteva regiuni din Peninsula Iberică.
Conform raportului, evoluţia şi impactul secetei prelungite de pe teritoriul statelor Uniunii Europene confirmă situaţia îngrijorătoare din iulie 2022. Astfel, pe 47 % din teritoriul UE încă există condiţii de avertizări meteo, ceea ce înseamnă că precipitaţiile au fost mai mici decât media, iar umiditatea solului este deficitară.
În plus, 17 % din statele membre se află în stare de alertă, ceea ce înseamnă că şi vegetaţia şi culturile sunt afectate negativ de secetă. În total, 64 % din Europa se află sub avertizare sau alertă, ceea ce contribuie, de asemenea, la extinderea pe scară largă a zonelor aflate în pericol de incendiu, pe întreg teritoriul blocului comunitar.
”Combinaţia dintre seceta severă şi valurile de căldură a creat un stres fără precedent asupra nivelului apei în întreaga UE. Constatăm că ne confruntăm, în prezent, cu un sezon al incendiilor de vegetaţie cu mult peste medie, cu un impact important asupra producţiei vegetale. Schimbările climatice sunt, fără îndoială, din ce în ce mai vizibile în fiecare an”, a declarat comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel.
Stresul cauzat de penuria de apă şi de canicula tot mai accentuată afectează în mod negativ randamentul culturilor de vară, după cum se arată în Buletinul MARS al JRC din august 2022.
Previziunile actuale privind randamentul la nivelul UE pentru porumbul boabe, boabele de soia şi floarea-soarelui sunt următoarele: cu 16 %, 15 % şi 12 % sub media pe 5 ani. Precipitaţiile scăzute au secat râurile din Europa, impactând negativ sectorul energetic, atât hidrocentralele, cât şi sistemele de răcire ale alte tipuri de centrale electrice, precum şi transportul fluvial.
