Reporteri fără Frontiere: Fără cenzura presei din China, coronavirusul nu declanșa o pandemie

Laurentiu Gheorghe | 25.03.2020

Organizația Reporteri fără Frontieră face o paralelă între controlul și cenzura presei practicată de Partidul Comunist Chinez și scăparea de sub control a epidemiei de coronavirus.

Pe aceeași temă

Organizația neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontieres, RSF) subliniază locul codaș pe care îl ocupă China în clasamentul mondial privind libertatea presei în 2019, mai precis locul 177 din 180 de țări analizate. Obsesia de a stopa orice informație care nu este favorabilă Partidului Comunist prin controlul și cenzura practicate de autorități a împiedicat mass-media chineză să fi informat mai devreme populația privind gravitatea apariției unei noi maladii deosebit de virulente. Dacă s-ar fi intervenit mai devreme probabil că ar fi fost salvate zeci de mii de vieți, și transforamrea epidemiei de coronavirus într-o pandemie.

Mai exact, dacă presa chineză ar fi fost liberă, coronavirusul nu ar fi devenit pandemie, se arată într-un comunicat difuzat marți, citat de Agerpres.

Cercetătorii de la Universitatea din Southampton au sugerat că numărul cazurilor de coronavirus în China ar fi putut fi redus cu 86% dacă măsurile de luptă împotriva epidemiei, luate în China începând din 20 ianuarie, ar fi fost puse în aplicare cu două săptămâni mai devreme, mai arată Reporteri fără Frontiere.

Cronologia evenimentelor din china prezentată de Reporteri fără Frontiere

18 octombrie: presa chineză ar fi relatat despre rezultatele înfricoşătoare ale simulării unei pandemii

Centrul Johns Hopkins pentru securitatea sanitară, în parteneriat cu Forumul Economic Mondial şi cu Fundaţia Bill & Melinda Gates, a efectuat în 18 octombrie 2019 o simulare cu o pandemie de coronavirus şi a alertat comunitatea internaţională despre rezultat: 65 de milioane de morţi în 18 luni.

Dacă internetul chinez nu era izolat de un sistem elaborat de cenzura electronică şi mass media nu erau constrânse să urmeze instrucţiunile Partidului Comunist, publicul şi autorităţile s-ar fi interesat fără îndoială de această informaţie provenind din SUA şi care se făcea ecoul epidemiei de SARS (sindromul acut respirator sever), care provocase peste 800 de morţi şi afectase 8.000 de persoane, în special în China, în 2003.

20 decembrie: autorităţile oraşului Wuhan i-ar fi informat pe jurnalişti

În 20 decembrie, la o lună de la primul caz documentat, oraşul Wuhan avea deja 60 de bolnavi afectaţi de o pneumopatie necunoscută asemănătoare SARS, în contextul în care mai mulţi oameni frecventaseră piaţa de peşte din Huanan. În pofida situaţiei, autorităţile nu consideră util să comunice aceste informaţii presei.

Dacă autorităţile nu ascundeau presei existenţa unui început al epidemiei legate de o piaţă foarte populară, publicul ar fi încetat el însuşi să frecventeze acest loc înainte de închiderea sa oficială, la 1 ianuarie.

25 decembrie: doctoriţa Lu Xiaohong şi-ar fi putut împărtăşi temerile presei

Medicul Lu Xiaohong, directoarea Departamentului de gastroenterologie al spitalului nr.5 din oraşul Wuhan, aude vorbindu-se despre cazul de infecţie care afectează personalul medical încă din 25 decembrie şi suspectează încă din prima săptămână a lunii ianuarie că infecţia este transmisibilă de la om la om.

Dacă sursele jurnaliştilor în China nu riscau sancţiuni grave, care puteau merge de la un blam profesional la pedepse grele cu închisoarea, doctoriţa Lu Xiaohong şi-ar fi asumat fără îndoială responsabilitatea de a alerta presa, forţând autorităţile să acţioneze cu trei săptămâni mai devreme decât au făcut-o.

30 decembrie: apelul medicilor declanșator de alertă ar fi fost reluat de media

Directoarea serviciului de urgenţe al spitalului central din Wuhan, Ai Fen, şi un grup de medici lansează alerta pe internet din 30 decembrie. Opt dintre ei, între care doctorul Li Wenliang, decedat între timp în urma maladiei, vor fi reţinuţi de poliţie în 3 ianuarie pentru că ar fi făcut să circule "zvonuri false".

Dacă, de la această dată, presa şi reţelele de socializare ar fi putut prelua liber informaţia transmisă de lansatorii de alertă, publicul ar fi luat cunoştinţă de pericol şi ar fi făcut presiuni asupra autorităţilor pentru ca acestea să ia măsuri pentru limitarea răspândirii virusului.

31 decembrie: reţelele de socializare ar fi retransmis în China alerta oficială

China alertează oficial Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la 31 decembrie, dar obligă în acelaşi timp aplicaţia mobilă WeChat să cenzureze un mare număr de cuvinte-cheie care se refereau la epidemie.

Fără cenzură, reţeaua de socializare WeChat, care numără 1 miliard de utilizatori activi în China, ar fi putut permite jurnaliştilor să difuzeze reportaje şi sfaturi de profilaxie contribuind la o mai bună respectare a regulilor preconizate de autorităţile din domeniul sănătăţii.

5 ianuarie: presa ştiinţifică ar fi difuzat mai devreme genomul coronavirusului

Echipa profesorului Zhang Yongzhen din cadrul Centrului clinic de sănătate publică din Shanghai reuşeşte să secvenţieze virusul încă din 5 ianuarie, dar autorităţile par reticente să publice secvenţa genomului. La 11 ianuarie, ziua în care China confirmă primul său deces din cauza virusului, cercetătorii fac să se scurgă informaţia spre platforme cu sursă deschisă, ceea ce va provoca închiderea laboratorului drept represalii.

Dacă autorităţile chineze ar fi jucat cartea transparenţei, ele ar fi comunicat imediat secvenţierea genomului coronavirusului presei ştiinţifice, permiţând comunităţii internaţionale să câştige timp preţios în cercetările sale pentru a pune la punct un vaccin.

13 ianuarie: comunitatea internaţională ar fi anticipat riscul unei pandemii

Primul caz de infecţie cu coronavirus în afara Chinei este înregistrat în Thailanda în 13 ianuarie la o turistă chineză originară din Wuhan.

Dacă, la această dată, mass-media internaţionale ar fi avut un acces complet la informaţiile deţinute de autorităţile chineze despre amploarea epidemiei, este probabil că comunitatea internaţională ar fi înţeles dimensiunea crizei şi ar fi anticipat mai bine riscul unei propagări a epidemiei în afara Chinei, evitând - poate - transformarea sa în pandemie.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22