Pe aceeași temă
Documentul, obținut de un grup internațional de publicații independente, Rise Moldova, a fost elaborat de Administrația Prezidențială Rusă și de serviciile secrete FSB, SVR și GRU.
Documentul, care nu a fost făcut public, se numește „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” și a fost creat în 2021, menționează sursa.
„Documentul este unul interesant, dar arată că ei sunt cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina și datorită capacității regionale a țărilor UE și a altor organizații internaționale de a se mobiliza și de a face față intențiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, a declarat, pentru Rise, șeful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova Sergiu Diaconu.
Jurnaliștii scriu cu privire la document că anul 2030 „se regăsește în strategia Rusiei ca fiind data limită pentru obținerea controlului asupra Republicii Moldova și îndepărtarea ei de UE, NATO și de alți parteneri”.
„Documentul provine de la aceeași Direcție Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Republica Belarus. Strategia a fost elaborată în toamna lui 2021, la fel ca și strategia privind Belarusul”, susțin jurnaliștii.
Strategia a fost construită pe trei sfere de influență: politică și militară, economică și umanitară.
Obiective strategice în sfera politică, militară, militaro-tehnică și în domeniul securității:
Pe termen scurt (până în 2022), Rusia și-a propus să deschidă un consulat în UTA Găgăuzia, lucru care, însă, nu s-a întâmplat. Ideea deschiderii unui Consulat rus la Comrat este promovată de fostul șef de stat Igor Dodon încă din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat în Parlament.
„Contracararea colaborării Republicii Moldova cu NATO”, pe care și l-a propus să fie realizat până în 2025. Iar pe termen lung, adică până în 2030, Rusia vrea „formarea unei atitudini negative față de NATO în societatea moldovenească și în cercurile politice”. Acesta a fost unul dintre cele „10 obiective prioritare” promovate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din februarie 2019: „Noi nu vom permite aderarea la NATO și vom realiza închiderea oficiului NATO din Chișinău”.
Contracararea politicii presupus expansioniste a României în Moldova – obiectiv al Rusiei pe termen mediu – până în 2025. La aceleași alegeri din 2019, PSRM susținea că, în cazul în care va avea majoritate parlamentară, va interzice „partidele și mișcările unioniste”. Totodată, socialiștii promiteau că Republica Moldova va „obține statutul de membru deplin al Uniunii Economice Euroasiatice” (UEE). Obiectivul se regăsește și în strategia Federației Ruse.
Tot la capitolul obiective în sfera politică, militară, militaro-tehnică și în domeniul securității, Rusia vrea „lărgirea bazei electorale a forțelor politice din RM care pledează pentru relații constructive cu Federația Rusă”, „crearea unor grupuri stabile pro-ruse de influență în mediul elitelor politice și economice moldovenești”, „dezvoltarea colaborării în domeniul politico-militar, inclusiv intensificarea contactelor ruso-moldovenești între forțele armate și instituțiile de menținere a ordinii” și „creșterea nivelului de participare a RM în activitățile CSI, inclusiv restabilirea participării reprezentanților moldoveni în toate formatele Comunității, precum și prin prisma UEE”.
Un partid care satisface agenda Federației Ruse la Chișinău este Șor. Partidul condus de fugarul Ilan Șor și-a arătat deschis simpatia față de Moscova. Alături de socialiști și comuniști, Șor s-a expus nu o dată împotriva NATO, amenințând chiar că apropierea țării noastre de alianța militară poate duce la izbucnirea unui război cu Rusia. Ilan Șor și partidul său au fost incluși pe lista sancțiunilor emisă de SUA, pentru că reprezintă interesele Federației Ruse în Republica Moldova.
Până în 2025, Rusia și-a propus să creeze în Republica Moldova o rețea de „ONG-uri care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”, precum și să ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic și informațional pentru ONG-urile prietenoase cu Federația Rusă”. Un astfel de ONG a fondat în 2021 Igor Dodon: „Uniunea de afaceri moldo-rusă”.
Tot pe filiera umanitară, autorii planului au stabilit drept obiectiv „asigurarea că autorităţile moldoveneşti vor renunța la ideea de a elimina studierea limbii ruse în școli” și „reconfirmarea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă”. Problema statutului pentru limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova se regăsește și în programele politice ale Partidului Socialiștilor și cel al Comuniștilor.
Tinerii sunt și ei în atenția Federației Ruse. Rusia își propune „să extindă oportunitățile pentru studenții moldoveni de a primi educație în limba rusă la distanță”, să majoreze cota alocată de „Guvernul FR studenților din RM pentru studii la universitățile din Rusia cu finanțare din buget”, dar și să creeze consorții între „instituții de învățământ superior din cele două țări”, să deschidă filiale ale universităților rusești și să dezvolte un program de schimb academic.
Strategia rușilor vizează și biserica. Potrivit planului, până în 2030 își propun să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”.
„Menținerea volumului și cadrului legal pentru aprovizionarea cu gaze naturale rusești” e obiectivul cu care începe planul orientat spre sfera comercială și economică.
Un proiect investițional moldo-rus este și AgroHub Moldova, afacere pornită la Hîncești, despre care RISE Moldova a scris în martie anul trecut. Mai exact, investiția presupunea crearea unui centru agro-industrial și logistic, care are scopul să faciliteze exportul și importul produselor agroalimentare și viticole. În valoare de 55 de milioane de dolari, proiectul a fost inclus și în Protocolul şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 2 octombrie 2020 și, potrivit documentului, agrohubul era „orientat spre îmbunătăţirea relaţiilor comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă”. Doar că, la câteva luni după publicarea anchetei RISE, contractul de arendă a terenului public pe care urma să fie construit agrohubul a fost reziliat.
Documentul „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” ar fi fost elaborat sub conducerea colonelului Serviciului de Informații Externe al Rusiei Igor Maslov, care a condus așa-zisa „Subdiviziune moldovenească” a Kremlinului până în 2021. Despre acestă subdiviziune am vorbit în seria de anchete #Kremlinovici.
Surse ale partenerilor noștri raportează că printre autorii strategiei s-a numărat și Andrei Vavilov, angajat al „departamentului moldovenesc”. Sursele noastre din serviciile speciale din mai multe țări susțin că superiorul lui Vavilov este Victor Lisenko.
Vavilov și Lisenko nu sunt doar funcționari ai administrației lui Putin. Ei comunică și cu generalul FSB Dmitri Miliutin, care se ocupă de rețeaua de informații moldo-transnistreană. Am vorbit despre cum influențează Miliutin politica moldovenească în ancheta „Agenții FSB, responsabili de Moldova”.
