Pe aceeași temă
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kulebo, a salutat decizia de continuare a negocierilor SUA – Rusia cu încă cel puțindouă săpătămâni, relatează Reuters, citând agențiile de presă din Rusia.
„Vestea bună este că consilierii au acceptat să se întâlnească la Berlin peste două săptămâni, ceea ce înseamnă că, măcar pentru următoarele două săptămâni, Rusia este susceptibilă să rămână pe o soluție diplomatică”, a declarat Kuleba într-o conferinţă de presă susținută la Copenhaga după o întrevedere cu omologul danez Jeppe Kofod.
Aceasta a reiterat însă că Ucraina nu este dispusă să facă niciun fel de concesie Rusiei și că nu va accepta impunerea unor decizii unilaterale mici de SUA sau NATO.
În pofida faptului că oficialii ruși au avut o reacție mai puțin virulentă decât cea așteptată după ce SUA și NATO au refuzat să acorde garanțiile de securitate cerute de Moscova, separatiștii pro-ruși ce luptă în regiunea Donbas din estul Ucrainei au cerut joi în mod direct Kremlinului să le furnizeze echipament de luptă modern, făcând referire la armamentul de ultimă generație primit de armata ucraineană.
Aceasta pare a fi o situație fără precedent întrucât Kremlinul a negat mereu că i-ar susține pe separatiștii ruși sau că ar avea vreo implicare în conflictul din Donbas, susținând că insurgenții pro-ruși și celelalte trupe din zonă luptă pe bază de voluntariat.
Însă miercuri, Partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a cerut Kremlinului să livreze arme separatiştilor care luptă în estul Ucrainei din 2014.
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov a declarat joi că președintele Vladimir Putin va decide următorii pași în legătură cu răspunsurile scrie oferite miercuri Moscovei de către Statele Unite și NATO.
„În ceea ce priveşte conţinutul documentului, există o reacţie care ne permite să mizăm pe începerea unei conversaţii serioase, dar pe probleme secundare. Nu există nicio reacţie pozitivă asupra subiectului principal”, a afirmat acesta în fața reporterilor ruși, potrivit Interfax.
El a amintit că principala problemă este poziția Federației Ruse cu privire la inadmisibilitatea extinderii în continuare a NATO spre Est și desfășurării de trupe și arme în Europa de Est.
„În rest, studiem acum răspunsul pe care l-am primit de la americani și care, așa cum a spus însuși [secretarul de stat american Antony] Blinken, a fost convenit cu ucrainenii și alte țări occidentale, aliate ale SUA. În același timp, am primit un răspuns din partea Alianței Nord-Atlantice, de la secretarul general Stoltenberg”, a spus ministrul de externe al Rusiei.
„Analizăm cele două documente în ansamblu, ținând cont că sunt o reacție la proiectul de tratat și acord pe care l-am distribuit în decembrie 2021. După coordonarea interdepartamentală, vom raporta președintelui (Putin - n.r.). Acesta va decide cu privire la următorii pași", a conchis Serghei Lavrov.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la rândul său că răspunsurile date de NATO privind garanțiile de securitate cerute de Moscova nu oferă prea multe motive de optimism, dar este prea devreme pentru a da vreo evaluare precisă.
„Ieri ați auzit declarațiile secretarului de stat al SUA, secretarului general al NATO în care au vorbit absolut fără echivoc despre respingerea principalelor preocupări care au fost subliniate de Federația Rusă”, a spus Peskov, citat de agenția Interfax.
„Pe baza asta, nu sunt atâtea motive de optimism. Dar m-aș abține totuși de la orice aprecieri generale”, a afirmat Peskov, adăugând despre răspunsurile în scris primite de Kremlin că:
„Președintele are toate aceste hârtii. Desigur, va dura ceva timp să le analizăm. Să nu ne grăbim să tragem nicio concluzie”, a spus el.
Peskov a menționat că există perspective pentru continuarea dialogului dintre Rusia și Statele Unite, în ciuda opiniilor diametral opuse asupra unor probleme.
„Dar în ceea ce priveşte dialogul de fond asupra documentelor, sunt întrebări de altă natură. Dar repet încă o dată, nu mă voi antepronunța”, a spus el.
Răspunsul dat de SUA și NATO la garanțiile cerute de Rusia
Declarațiile oficialilor ruși au venit după ce miercuri ambasadorul american la Moscova, John Sullivan, a prezentat în scris răspunsul Statelor Unite la revendicările de securitate cerute de Moscova, printre acestea numărându-se retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria.
„Am arătat clar că ne angajăm să menținem și să apărăm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și dreptul statelor de a-și alege propriile aranjamente și alianțe de securitate”, a declarat pentru presă Antony Blinken, anunțând livrarea răspunsului american la solicitările Rusiei.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a anunțat la rândul său joi că și Alianța Nord-Atlantică și-a prezentat răspunsul în scris Moscovei, declarând că refuză să renunțe la dreptul de adeziune al noilor membri și „se pregătește pentru ce e mai rău”.
„Solicităm încă o dată Rusiei să detensioneze imediat situația. NATO crede ferm că tensiunile și dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog și diplomație”, le-a declarat Stoltenberg reporterilor.
„Forța de reacție rapidă a NATO, condusă astăzi de Franța, are 5.000 de soldați și poate fi dislocată în câteva zile”, a anunțat Stoltenberg. „Un al doilea eșalon poate fi desfășurat în termen scurt”, a adăugat el.
Forța de reacție a NATO mobilizează un total de 40.000 de militari care pot fi dislocați în țările membre ale Alianței.
Franța și Statele Unite au anunțat că sunt gata să furnizeze forțe suplimentare. 8.500 de militari americani au fost puși în alertă, iar Franța a anunțat că este pregătită să desfășoare unități în România.
