Pe aceeași temă
KGB s-a comportat ca și cum ar fi fost extrem de impresionat de personalitatea lui Trump, a declarat pentru Guardian Iuri Șveț, un fost spion rus. Donald Trump a fost cultivat ca resursă a Rusiei peste 40 de ani, și cei de la Moscova au sărbătorit faptul că s-a arătat atât de dispus să promoveze propaganda anti-occidentală, spune fostul spion KGB.
Donald Trump a fost cultivat ca resursă a Rusiei peste 40 de ani, și cei de la Moscova au sărbătorit faptul că s-a arătat atât de dispus să promoveze propaganda anti-occidentală, spune fostul spion KGB.
Iuri Șveț, trimis de URSS la Washington în anii 80, îl compară pe fostul președinte american cu „cei cinci de la Cambridge”, rețeaua de spioni britanici care au transmis secrete la Moscova în timpul celui de-al doilea război mondial și la începutul războiului rece.
Acum în vârstă de 67 de ani, Șveț este sursa principală a cărții American Kompromat a jurnalistului Craig Unger.
„A fost ca atunci când recrutezi persoane când sunt în studenție și țintesc spre poziții importante. Cam așa ceva s-a întâmplat și cu Trump”, a declarat Șveț, prin telefon, luni, din casa sa aflată în statul Virginia, SUA.
Acesta, fost maior KGB, a activat ca agent acoperit având un job de corespondent la Washington pentru agenția de presă Tass, în anii 80. S-a mutat definitiv în SUA în 1993 și a obținut cetățenia americană. Lucrează acum pentru o companie de securitate și a fost asociat cu Alexander Litvinenko, asasinat la Londra în 2006.
Jurnalistul Craig Ungar scrie că Trump a apărut prima dată pe radarul rușilor în 1977 când s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnicova, un fotomodel ceh.
Trump a devenit atunci ținta unei operațiuni de spionaj desfășurată de serviciile secrete ale Cehoslovaciei, în colaborare cu KGB.
Trei ani mai târziu, Trump a inaugurat prima sa mare afacere imobiliară, hotelul Grand Hyatt și New York. A cumpărat atunci 200 de televizoare pentru camerele hotelului de la Semion Kislin, un imigrant din URSS, coproprietar al companiei de electronice Joy Lud. Conform spuselor lui Șveț, Joy Lud era controlată de KGB și Kislin lucra de fapt ca agent. El l-a identicat pe Donald Trump, tânăr om de afaceri aflat în ascensiune, drept o potențială resursă. Oficial, Kislin a negat orice legătură cu KGB.
Apoi, în 1987, Trump și Ivana au vizitat Moscova și Sankt Petersburg pentru prima dată. Șveț a spus că KGB îl alimenta pe milionar cu punctaje lingușitoare care îi expuneau ideea că ar trebui să intre în politică.
Fostul maior își amintește: „Pentru KGB era un ofensivă de șarm. Au dunat o mulțime de informații despre personalitatea sa și știau cine este. Senzația era că este extrem de vulnerabil intelectual și psihic și că era o victimă sigură pentru lingușeli”.
„Asta au exploatat ei. Și-au jucat cărțile ca și cum ar fi fost imens impresionați de personalitatea sa și ca și cum ei credeau că acesta este omul care trebuie să fie președinte al SUA într-o zi, că oameni ca el ar putea schimba lumea. L-au alimentat cu așa numitele măsuri active (măsurile active sunt acțiuni ale guvernului sovietic, ulterior al Federației Ruse, manifestate prin dezinformare, manipulare, spionaj, propagandă, sabotaj, destabilizare - n.n.) și au avut succes. A fost o mare realizare pentru KGB la vremea respectivă”
Curând după întoarcerea în SUA, Trump a început să exploreze ideea obținerii nominalizării din partea Partidului Republican pentru candidatura la președinția SUA și chiar a organizat un miting de campanie în New Hampshire. Pe 1 septembrie, a cumpărat câte o pagină întreagă în New York Times, Washington Post și Boston Globe, sub titlul: ”Nu e nicio problemă dacă politica externă a Americii se vindecă cu un pic de curaj”.
Advertorialul a expus o serie de păreri foarte neobișnuite în America aflată în războiul rece, cu acuzații la adresa Japoniei, care ar exploata SUA și cu scepticism legat de participarea SUA la NATO. Textul a fost prezentat drept o scrisoare către poporul american despre ”de ce America ar trebui să nu mai plătească pentru apărarea țărilor care nu își permit să se apere singure”.
Bizara intervenție a lui Trump a fost motiv de uimire și bucurie în Rusia. Câteva zile mai târziu, Șveț, care se întorsese acasă, se afla la sediul central al KGB când a primit o telegramă care marca bucuria dată de faptul că advertorialul fusese „o măsură activă” de succes executată de o nouă resursă umană a KGB.
„Era ceva fără precedent. Cunosc foarte bine măsurile active ale KGB încă din anii 70 și 80, și apoi am cunoscut măsurile active ale Rusiei, și nu am auzit să fi existat ceva similar, până când Trump a ajuns președintele țării sale, pentru că era pur și simplu stupid. Era greu de crezut că cineva ar fi publicat așa ceva cu numele său și că ar fi impresionat persoane foarte serioase din Occident, dar a reușit să o facă, și, într-un final, acest om a ajuns președinte”.
Alegerea lui Trump în 2016 a fost o nouă bucurie pentru Moscova. Robert Mueller nu a stabilit existența unei conspirații între membrii campaniei lui Trump și Rusia, dar Moscow Project, o inițiativă a Center for American Progress Action Fund, a descoperit că membrii campaniei și echipa de tranziție a lui Trump au avut cel puțin 272 contacte și cel puțin 38 întâlniri cu agenți operativi ai Rusiei.
Șveț, care a investigat și el această chestiune, a spus: „Pentru mine, raportul Mueller a fost o mare dezamăgire pentru că oamenii se așteptau să fie o investigație amănunțită a tuturor legăturilor între Trump și Moscova, și în loc de asta am primit doar o investigare a unor posibile infracțiuni. Nu au existat în raport mențiuni ale aspectelor legate de contraspionaj pe relația Trump-Moscova”.
„Asta am vrut să corectez, așa că am făcut propria mea anchetă și apoi am discutat cu Craig. Noi credem că această carte va duce la capăt ceea ce nu a făcut Raportul Mueller”.
Craig Unger, autor a șapte cărți și fost editor al revistei Vanity Fair, a spus despre Trump: „El a fost o resursă. Nu a existat un plan măreț, ingenios care să fi zis: noi o să îl creștem pe tipul ăsta și peste 40 de ani o să fie președinte. Atunci când a început, în anii 80, rușii încercau să recruteze ca nebunii zeci și zeci de persoane”.
„Trump era țința perfectă din multe puncte de vedere: Vanitatea, narcisismul lui l-au făcut o țintă naturală pentru recrutare. A fost cultivat peste 40 de ani, până a fost ales președinte”.
