Sărbătorirea 9 mai și susținerea Rusiei în CSI

În acest an, 9 mai a devenit cel mai politizat eveniment din spațiul post-sovietic. Din cauza conflictului ruso-ucrainean, 9 mai a revenit, în unele țări, la statutul de sărbătoare “străină, sovietică”. În același timp, panglica Sfântului Gheorghe (în culorile galben și negru, a fost atașată decorației “Crucea Sf. Gheorghe” în 1998) s-a transformat într-un simbol al anexării Crimeii și a tulburărilor din Sud-Estul Ucrainei, iar pe rețelele sociale este numită “panglica gândacului de colorado”. Panglica cu negru și galben a apărut în timpul Rusiei țariste și a devenit simbol al armatei ruse, iar în 1998 a fost atașată decorației “Crucea Sf. Gheorghe”.

Tot mai des, Comunitatea Statelor Independente (CSI) este calificată drept o organizație ineficientă, care nu servește intereselor țărilor membre, ci doar intereselor egoiste ale Federației Ruse. Armenia, Belarus și statele Asiei Centrale sunt orientate în politica lor externă în mare măsură spre Rusia, pe când Azerbaidjanul, Uzbekistanul și Republica Moldova doresc autonomie în luarea deciziilor.

În primul rând, ineficiența politică a CSI a fost confirmată de incapacitatea statelor membre de a împiedica acțiunile ostile ale Rusiei împotriva Ucrainei, soldate cu anexarea Crimeei. În al doilea rând, valabilitatea acordurilor colective semnate între țările CSI depinde de voința politică a Rusiei, care nu respectă angajamentele referitoare la respectarea integrității teritoriale, neimplicarea în treburile interne și asigurarea păcii în țările membre. Fiecare țară din CSI are propriile regiuni cu populație rusofonă, iar Georgia și Ucraina s-au confruntat deja cu atacurile Rusiei împotriva integrității lor teritoriale. Parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI în 2008, în urma intervenției trupelor ruse pentru susținerea regimurilor separatiste din Abhazia și Osetia de Sud. Ucraina și-a anunțat retragerea din CSI în 2014, ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia.

Susținătorii Rusiei din CSI

Președintele Armeniei, Serj Sarkisian, a declarat că referendumul din Crimeea reprezintă un alt exemplu al dreptului popoarelor la autodeterminare, așa cum se întâmplă și în Nagorno-Karabah. “Sper ca astăzi, într-un cadru informal, Vladimir Vladimirovici ne va familiariza cu viziunea sa asupra situației din Ucraina”, a spus Sarkisian în cadrul unei întâlniri informale care a avut loc la Moscova pe 8 mai cu președinții Rusiei, Belarusului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului. Altfel spus, Armenia va susține viziunea lui Vladimir Putin asupra situației din Ucraina. Sarkisian a cerut formularea unei poziții comune a statelor CSI cu privire la evoluția evenimentelor din Ucraina.

Aleksandr Lukașenko, după ce și-a exprimat îngrijorarea față de reacția neadecvată a “partenerilor ocidentali”, l-a asigurat pe Vladimir Putin de sprijinul Belarusului. “Vom fi alături, umăr la umăr. Și nu spun acest lucru doar pentru că suntem în fața mass-media – nu avem altă cale de ieșire. Nu avem nicio altă alegere, decât aceea de a fi împreună. Separați ni se poate repeta scenariul din Ucraina”, a declarant Lukașenko în încheierea discursului său. Deși 9 mai a fost sărbătorită la cel mai înalt nivel în Republica Belarus, relația cu Rusia nu este nici pe departe atât de simplă. Lukașenko a insistat asupra necesității menținerii unei Ucraine unite, nedivizate și neutre, catalogând anexarea Crimeei drept „precedent periculos“. Potrivit unor zvonuri din blogosfera belarusă, panglica Sfântului Gheorghe a fost neoficial interzisă, cel puțin pentru reprezentanții administrației, ceea ce s-ar fi întâmplat și în Kazahstan. Aleksandr Lukașenko însuși a ales să înlocuiască acest simbol rusesc cu o panglică în culorile drapelului național: roșu și verde.

Republica Kazahstan nu a participat la reuniunea țărilor CSI de la Moscova pe 8 mai, deși potrivit politologului Dosim Satpaev, directorul Risk Assessment Group de la Astana, Kazahstanul rămâne unul dintre principalii susținători ai Federației Ruse în CSI. Nursultan Nazarbaiev a recunoscut legalitatea referendumului din Crimeea, acuzându-i pe liderii ucraineni de lovitură de stat și de încălcarea drepturilor minorităților. Dosim Satpaev susține că situația din Crimeea pune presiune suplimentară pe politica externă multivectorială a Kazahstanului care caută să echilibreze interesele concurente ale Rusiei, Chinei și Statelor Unite în Asia Centrală. Politologul mai atrage atenția asupra similarităților dintre Kazahstan și Ucraina, menționând că nordul țării este locuit de o populație majoritar rusă.

Almazbek Atambaiev, președintele Kîrgîstanului, a ținut un discurs de compromis. Atambaiev a subliniat că oamenii de rând, indiferent de etnie, nu-și doresc să lupte unii împotriva celorlalți, războiul fiind o „ambiție a oamenilor politici iraționali” și l-a îndemnat pe Vladimir Putin să împiedice începerea celui de-al treilea Război Mondial, apreciind că de pe urma acestuia nu vor mai fi învingători.

Președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, s-a arătat deschis unei rezolvări pașnice a crizei din Ucraina, amintind că țara sa a trecut printr-un război civil la începutul anilor ’90 și nu-i dorește Ucrainei un asemenea deznodământ. Într-o declarație anterioară, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Rusia și Tadjikistan au o poziție comună în privința Ucrainei și că cele două țări nu vor tolera extremismul și naționaliștii radicali care acționează pe teritoriul Ucrainei.

Îndepărtarea simbolică de poziția Kremlinului

Islam Karimov, președintele Uzbekistanului, a declarat într-un interviu acordat Pravda.ru, că astăzi CSI nu poate veni cu o viziune unitară asupra situației din Ucraina. “CSI nu este în măsură să ia decizii independente, evident că cineva profită de pe urma acestei situații”, a spus președintele Uzbekistanului, fără a detalia. De altfel, încă din 1999 uzbecii sărbătoresc pe 9 mai nu Ziua Victoriei, ci ziua comemorării strămoșilor căzuți pentru apărarea patriei, astfel îndepărtându-se de retorica Kremlinului și la nivel simbolic.

Ambasadorul Azerbaidjanului în Ucraina, Eynulla Madatli, și-a exprimat poziția în favoarea apărării integrității teritoriale a Ucrainei. Poziția Azerbaidjanului este determinată de dosarul Nagorno-Karabah, provincie azeră care și-a declarat unilateral independența și care aspiră la alipirea cu Armenia, cât și de Daghestan, pe care politicienii azeri îl vor acum înapoi. Faraj Guliyev, un deputat apropiat președintelui azer Ilham Aliyev, a catalogat evenimentele din Crimeea drept “ocupație rusă” și a solicitat parlamentului azer să trimită o delegație în Ucraina. O poziție oficială clară nu a fost exprimată, mass-media controlată de stat oferind o viziune neutră asupra situației din Ucraina. În plus, 9 mai este zi liberă și pentru azeri, dar, la fel ca Uzbekistanul, azerii depun flori în această zi eroilor căzuți pentru apărarea patriei. Azerbaidjanul cataloghează panglica Sfântului Gheorghe drept “simbol sovietic care în mâinile lui Putin a devenit propagandă crasă”.

Președintele moldovean Nicolae Timofti a declarat că va sprijini integritatea teritorială a Ucrainei. Timofti a cerut Federației Ruse să nu repete scenariul din Crimeea și în regiunea separatistă Transnistria. Republica Moldova a fost amenințată în câteva rânduri cu deteriorea relațiile cu Rusia în cazul unei apropieri de UE și NATO. Din punct de vedere economic, volumul fluxurilor comerciale către piața CSI sunt într-o tendință descrescătoare, iar pe măsură ce Moldova va mări volumul exporturilor către UE și Turcia și se vor realiza interconectările la resursele energetice europene (via România), Moldova speră că va facilita procesul de desprindere de piața CSI.

Federaţia Rusă percepe spațiul CSI ca pe o zonă de influență exclusivă și folosește resursele acestui spațiu pentru a-și recupera poziţia de putere dominantă în centrul Eurasiei. Tensiunile dintre țările CSI au la bază motive politice. Moscova se simte amenințată de intruziunea Occidentului în ceea ce consideră a fi spațiul ei și va continua să-și apere poziția, neținând cont de principiile pe care s-a angajat să le respecte în cadrul CSI.