Pe aceeași temă
Momentan, noul coronavirus îi afectează, în general, mai puţin pe tineri, dar aceştia nu sunt totuşi, invincibili. Cercetătorii avertizeză că virusul suferă încă mutaţii.
„Pentru cei care cred că sunt nemuritori şi continuă să iasă în parc fără să acorde atenţie ordinului de a rămâne acasă, radiografiile unui băiat de 28 de ani intubat la Terapie Intensivă în spitalul meu, pentru coronavirus, arată gravitatea bolii”, a spus un pneumolog din Spania care a postat pe Twitter două fotografii cu plămânii unui tânăr de 28 de ani care, în doar trei zile de boală, au fost „măcinaţi” de pneumonie.
„Plămânii sunt negri, albul este pneumonie”, a scris medicul pe Twitter, explicând fotografiile.
O echipă de cercetători şi medici din China, Suedia şi Franţa a studiat mutaţiile suferite de virusul SARS-CoV-2 şi susţine că unele ţări sunt infectate cu o nouă tulpină. Studiul urmează sa fie validat.
Aceste mutaţii sunt strâns legate de viteza de contaminare şi gradul de severitate al bolii, spun oamenii de ştiinţă, situaţie care îngreunează procesul de depistare a unui tratament cu aplicabilitate generală, cât şi realizarea unui vaccin.
Pe scurt, noul coronavirus suferă circa două mutaţii lunar - un ritm mult mai încet decât virusul gripal, care suferă între opt şi zece mutaţii pe lună.
Astfel, cele 10 mutaţii au clasificat genomurile virusului în 5 grupe, în funcţie de tulpinile analizate. Aşadar, primele 3 grupuri au proprietăţi comune cu varianta originală, din China, unde, pe 3 martie 2020 au apărut primele două tulpini separate.
Totuşi, acestea sunt aproape identice, deci pot fi anihilate prin vaccin.
Apoi, în Brazilia şi în Suedia au predominant contaminări cu mutaţii din grupul 4, în Italia şi în Franţa sunt atât virusul original, cât şi mutaţia, în Elveţia predomină infecţii cu noul coronavirus nemodificat, la fel în Australia şi în Statele Unite.
Momentan, cazurile de vindecare în China au crescut, dar mutaţiile pe care noul coronavirus le-a suferit de la apariţie până în prezent transformă COVID-19 într-o boală cu o severitate mai mare, spun medicii care tratează pacienţi.
Totuşi, specialiştii americani arată că modul în care noul coronavirus suferă mutaţii şi evoluează nu este unul neaşteptat. „Este exact ce ne aşteptăm de la un virus să facă. Toate virusurile evoluează în mod continuu, iar asta nu ar trebui să ne alarmeze”, explică un virolog american de la Şcoala de Sănătate Publică din Connecticut, Nathan Grubaugh.
Mutaţiile pe care un virus le suferă pe măsură ce se răspândeşte sunt fie periculoase pentru virus (ceea ce înseamnă că acesta nu se mai poate răspândi sau supravieţui), fie nu îl afectează deloc.
„Strămoşii” lui SARS-CoV2 puteau infecta doar animalele, aşa că virusul a suferit mutaţii pentru a se putea transmite de la animale la oameni, dar „abilitatea” asta şi-a câştigat-o în foarte mulţi ani, mai explică Grubaugh.
Şi oamenii de ştiinţă din China au demonstrat recent, într-un studiu, că noul coronavirus suferă mutaţii minore, „tăcute”, la nivel de genă, fără să fie modificate caracteristicile virusului. În comparaţie, virusul gripal suferă mutaţii mult mai rapid, de aceea există un sezon gripal anual. Totuşi, cercetătorii avertizează că au încă prea puţine date despre cât de repede suferă mutaţii noul coronavirus, aşa că sunt nevoiţi să caute în continuare soluţii în vederea realizării unui vaccin eficace.
