Pe aceeași temă
Majoritatea populaţiei austriece sprijină refuzul Vienei de a accepta aderarea României şi Bulgariei la Schengen, cei mai mulţi dintre susţinători fiind alegători ai conservatorilor aflaţi la putere Partidul Popular Austriac - ÖVP (conservator) şi ai Partidului Libertății - FPÖ (naţionalist), relevă un sondaj de opinie citat duminică de presa din Austria.
Astfel, 52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord.
Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de electoratul partidelor ÖVP şi FPÖ.
Pe de altă parte, sondajul confirmă că naţionalişii din Partidul Libertăţii (FPÖ) se bucură de cea mai mare popularitate şi au depăşit partidele tradiţionale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferinţele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertăţii se află pe primul loc, devansând Partidul Social-Democrat (SPÖ), cotat cu 24 la sută, şi pe conservatorii din ÖVP, care au 22 la sută.
NEOS (Noua Austrie și Forumul Liberal), un partid cu orientare liberală, relativ nou în peisajul politic austriac, şi Verzii (stânga), care sunt parteneri minoritari la guvernare, se află pe locul patru, la egalitate, cu 11 procente.
În prezent, MFG (Drepturile fundamentale pentru libertatea oamenilor), partid fondat în 2021, care îi reuneşte pe antivaccinişti şi pe susţinătorii teoriilor conspiraţiei, ar avea o pondere de trei procente şi ar rata astfel intrarea în Consiliul Naţional (camera inferioară a Parlamentului austriac). Scopul înființării mișcării politice în timpul pandemiei a fost de a „restabili drepturile noastre fundamentale și democrația noastră răvășită”, potrivit site-ului partidului.
MFG se pretinde a fi antisistem și că se află „în afara” spectrului politic – nici la stânga, nici la dreapta, ci reprezintă un „partid civic”.
Potrivit sondajului, tendinţa de creştere a FPÖ continuă, în timp ce SPÖ a coborât pe locul doi. Motivul pentru aceasta este, probabil, atitudinea şovăielnică în ceea ce priveşte problemele legate de azil şi Schengen. Ultima dată când SPÖ s-a clasat sub 25 la sută a fost în vara anului 2021, precizează instituţia de sondare a opiniei publice.
Contracandidații cancelarului Karl Nehammer
Dacă ar avea loc alegeri pentru funcţia de cancelar, Karl Nehammer s-ar menţine în frunte, cu 30 de procente rată de aprobare, clasându-se în faţa liderului FPÖ, Herbert Kickl, care este cotat cu 25 la sută din intenţiile de vot. Liderul SPÖ, Pamela Rendi-Wagner, a rămas în urma lui Kickl pentru prima dată din octombrie 2021, având 22 la sută din intenţiile de vot. La mare distanţă se află liderul NEOS, Meinl-Reisinger (12 la sută) şi omologul său de la Verzi, actualul vicecancelar Werner Kogler (10 la sută).
Însă dacă guvernatorul din Burgenland (cel mai estic land al Austriei, care se învecinează cu Ungaria - n.r.), social-democratul Hans Peter Doskozil, ar candida la Cancelarie, situaţia ar fi diferită. În acest caz, Doskozil ar fi pe primul loc, cu 31 la sută din intenţiile de vot, urmat de actualul cancelar Karl Nehammer (25 la sută) şi liderul Partidului Libertăţii, Herbert Kickl (21 la sută). Potrivit studiului sociologic, Doskozil, în calitate de candidat al social-democraţilor la funcţia de cancelar, ar recupera pierderile pe care centru-stânga le-a avut în rândul alegătorilor de centru care s-au dus spre dreapta, precum şi în rândul alegătorilor indecişi.
În dezbaterile despre Schengen, social-democraţii austrieci au avut o atitudine ezitantă, unii dintre politicienii de vârf ai partidului criticând guvernul, în timp ce lidera partidului, Pamela Rendi-Wagner, a fost de acord cu blocarea României şi Bulgariei. Şi Doskozil l-a criticat pe ministrul de interne, dar pentru a-i reproşa că nu a fost suficient de ferm şi nu a cerut controale mai eficiente la graniţele Bulgariei. În ceea ce-i priveşte pe Verzi, care se află la guvernare, ei s-au exprimat împotriva blocării deciziilor la nivelul UE.
Sondajul de tip „Austria Trends” (tendinţe - n.r.) a fost efectuat de institutul „Peter Hajek” la comanda agenţiei de presă APA şi a postului de televiziune ATV. Au fost intervievate online şi telefonic 800 de persoane cu vârsta de peste 16 ani, între 12 şi 15 decembrie, iar marja de eroare este de plus/minus 3,5 procente.
