Pe aceeași temă
„Mă aştept (ca aderarea să aibă loc în 2023), dar nu voi garanta data exactă, pentru că este vorba, bineînţeles, despre o hotărâre suverană a Parlamentului turc şi a Parlamentului ungar, (care) nu au ratificat încă acordul”, a declarat duminică, într-un interviu acordat AFP, Jens Stoltenberg.
Ungaria şi mai ales Turcia blochează din mai aderarea celor două ţări nordice la NATO.
„Am purtat negocieri, iar ele au fost destul de exigente, în iulie anul trecut, când Turcia, Finlanda şi Suedia au convenit un Memorandum Comun, în care prezintă cum şi-ar putea intensifica colaborarea, atât în ceea ce priveşte exportul de armament, cât şi, de exemplu, în lupta împotriva terorismului”, subliniază Jens Stoltenberg.
„Finlanda şi Suedia au respectat acest acord şi s-au angajat în mod clar să aibă o cooperare pe termen lung cu Turcia în aceste probleme. Prin urmare, a venit momentul finalizării procesului de aderare şi de ratificare a Protocolului Aderării”, a declarat el.
Premierul suedez Ulf Kristersson a anunţat duminică, anterior, că „Turcia (confirmă) că (noi am) făcut ceea ce am spus vom face, dar ea spune că vrea de asemenea Clucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm”, vorbind despre aderarea Suediei la NATO la o Conferinţă privind apărarea şi securitatea, în prezenţa lui Jens Stoltenberg. „Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie. Numai că nu ştim când”, a declarat Ulf Kristersson.
„Decizia este în terenul Turciei”, a subliniat el.
Această decizie depinde de mai mulţi factori de politică internă turcă.
La sfârşitul lui decembrie, Ankara a salutat ”măsuri pozitive” adoptate de către Stockholm, dar a cerut ”alţi paşi importanţi” pentru a-şi ridica obiecţiile faţă de intrarea Suediei în NATO, anunţa atunci ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu.
El făcea aceste declaraţii la doar câteva zile după ce Curtea Supremă a Suediei refuza să-l extrădeze pe jurnalistul Bülent Kenes, cerută de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Numai parlamentele turc şi ungar nu au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la NATO.
În marja Conferinţei de duminică, ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto a reafirmat că Finlanda va adrea la NATO odată cu Suedia, vecina sa.
„Finlanda nu se grăbeşte atât de tare să intre în NATO încât să nu aştepte ca Suedia să obţină unda verde”, a declarat presei Pekka Haavisto.
Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una dintre primele sale vizite în străinătate la Ankara, la începutul lui noiembrie, cu scopul de a încerca să obşină ridicarea vetoului turc.
În ceea ce privește problema kurdă, Suedia în special a acceptat un aflux de imigranți kurzi veniți din Irak, Turcia și Siria. Din cauza imigrației puternice din ultimii cinci ani, se estimează că sirienii (mulți dintre ei kurzi sirieni care provin din regiuni de graniță apropiate de Turcia) au ajuns să reprezinte aproximativ 9-10% din populația totală a Suediei.
Având în vedere că în unele cazuri acești kurzi sunt dizidenți politici care au scăpat de brațul lung al guvernului turc, Ankara a acuzat Stockholm că adăpostește intenționat criminali și presupuși „terorişti”
