Tensiunile dintre Grecia și Turcia cresc pe seama disputei pentru apele teritoriale din Mediterana

Laurentiu Gheorghe | 11.08.2020

Grecia a cerut întrunirea omitetului Afecerilor Externe al UE după ce Turcia a reluat explorările de hidrocarburi în Mediterana în perimetre nerecunoscute ca fiind apele sale teritoriale.

Pe aceeași temă

Guvernul de la Ankara, condus autoritar de către președintele Recep Erdogan, a anunțat trimiterea unei nave turce pentru prospecțiuni geofizice pentru identificarea zăcămintelor de hidrocarburi într-o zonă revedincată și de Grecia din Marea Mediterană

„Ministerul de Externe (grec – n.r.) va depune o cerere pentru un summit de urgenţă al Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, relatează AFP, citată de Agerpres.

Atena a acuzat în ajun Ankara că „ameninţă pacea” în Mediterana orientală, apreciind că prezenţa începând de luni în această zonă maritimă a navei seismice de căutare de hidrocarburi Oruç Reis constituie o „nouă escaladare gravă” şi „demonstrează rolul destabilizator” al Turciei.

Grecia „nu va accepta niciun şantaj” şi „îşi va apăra suveranitatea şi drepturile suverane”, a adăugat MAE grec, după o reuniune a şefilor forţelor armate convocată de urgenţă.

Marina greacă a localizat marţi nava de prospecțiuni Oruç Reis la sud-est de insula Creta: aceasta este escortată de o flotilă de război turcă, toate sub supravegherea unor nave de război greceşti. Cinci nave de război turceşti escortează Oruç Reis, potrivit Ministerului turc al Apărării, care a publicat fotografii cu această flotilă.

Turcia a precizat că nava sa seismică va proceda la forări între 10 şi 23 august într-o zonă situată între Creta, în sudul Greciei, şi Cipru, în largul oraşului turc Antalya. Navele de cercetare seismică au misiunea de a localiza eventuale zăcăminte submarine de hidrocarburi.

„De la sfârşitul lunii august, vom elibera permise pentru efectuarea de noi cercetări şi foraje în noi zone (…) în partea de vest a platoului nostru continental”, a declarat Mevlüt Cavusoglu în cadrul unei conferinţe de presă la Ankara. ”Suntem hotărâţi să ne apărăm interesele”, a spus el.

Premierul Mitsotakis a abordat această temă, subiect de tensiuni între ţara sa şi Turcia, ambele ţări făcând parte din NATO, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„Această situaţie trebuie rezolvată într-un spirit de solidaritate între aliaţi şi în acord cu legislaţia internaţională”, a declarat Stoltenberg pe Twitter.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări „extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

Acest acord vizează delimitarea frontierelor maritime între cele două ţări şi pare un răspuns direct la un acord similar încheiat în noiembrie trecut între Turcia şi guvernul oficial libian, cu sediul la Tripoli.

Pactul turco-libian, în baza căruia spaţiul maritim al Turciei este lărgit considerabil, a suscitat indignarea majorităţii statelor situate în estul Mediteranei, începând cu Grecia. Actualul guvern de la Tripoli este sprijinit militar de către Turcia în ciuda embargoului instituit de către Națiunile Unite pentru livrările de arme acestei țări.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22