Pe aceeași temă
Publicaţia afirmă că renumitul cuplu, considerat ”o putere în universul baletului”, a reuşit să treacă peste evenimentele neplăcute de la Bucureşti din primăvara acestui an şi ”merge mai departe”.
”Lumea baletului nu este lipsită de momente dramatice intense, care trec uneori dincolo de tracul provocat de luminile scenei”, afirmă Marina Harss, autoarea acestui articol. ”Atacul cu acid comis asupra directorului artistic al Teatrului Bolşoi din Moscova, Serghei Filin, este cel mai extrem exemplu în acest sens”, a adăugat jurnalista americană, în debutul articolului din The New York Times, conform News.ro.
Adeseori, este vorba doar de mici ciocniri pentru putere în spatele scenei. Alteori, intervine şi naţionalismul. Ambele elemente par să fi fost factorii principali din spatele evenimentelor recente petrecute în corpul de balet al Operei Naţionale din Bucureşti, unde Alina Cojocaru şi Johan Kobborg au fost daţi afară într-o manieră lipsită de politeţe, în urma unei dispute răvăşitoare şi prelungite cu conducerea instituţiei, reaminteşte jurnalista americană.
Alina Cojocaru şi Johan Kobborg, care alcătuiesc unul dintre cele mai influente cupluri din universul baletului din ultimele două decenii, se află în această săptămână la New York, unde participă la evenimentul ”Fall for Dance”, cu două reprezentanţii, miercuri şi joi, ale spectacolului ”Marguerite and Armand”, de Frederick Ashton, inspirat din romanul ”Dama cu camelii” scris de Alexandre Dumas fiul. În acest spectacol, Alina Cojocaru interpretează rolul eroinei, iar Johan Kobborg pe cel al tatălui iubitului acesteia.
The New York Times reaminteşte cititorilor săi că Alina Cojocaru, considerată una dintre cele mai talentate ”actriţe ale dansului”, s-a retras de la Royal Ballet din Londra în 2013 şi este în prezent balerină principală la English National Ballet, sub îndrumarea fostei sale colege, Tamara Rojo. Revenind la origini, Alina Cojocaru a devenit, de asemenea, artist principal invitat în cadrul companiei de balet a Operei din ţara ei natală, România. În 2014, danezul Johan Kobborg, cu care Alina Cojocaru este logodită, a fost angajat în funcţia de director artistic al trupei de balet de la Bucureşti. ”Însă acest capitol nu a durat prea mult. Concedierea lor din primăvară a fost un şoc - deşi politicile adoptate de Kobborg au avut un efect transformator asupra companiei. În prezent, atât Cojocaru, cât şi Kobborg, au rupt legăturile cu Opera Naţională din Bucureşti”, afirmă The New York Times.
Plecarea lor a avut un anumit efect şi asupra evenimentului ”Fall for Dance” de la New York. Invitaţia de a dansa în spectacolul ”Marguerite and Armand” a venit în urma unei gale de caritate ce a fost organizată de Alina Cojocaru la New York în 2015. Iniţial, Arlene Shuler de la City Center, care produce ”Fall for Dance”, a invitat compania română să participe la evenimentul din 2016. Dar, după despărţirea cuplului de ONB, Baletul din Sarasota a fost solicitat de organizatori pentru a furniza acestui spectacol balerinii în roluri secundare şi decorurile necesare reprezentaţiei.
Înainte de o repetiţie a spectacolului, Alina Cojocaru şi Johan Kobborg au acordat un scurt interviu jurnalistei Marina Harss, în care au vorbit despre dificultăţile lor recente din România şi despre planurile lor de viitor.
Interviul din The New York Time:
Reporter: Care este statutul actual al relaţiei voastre cu Opera Naţională Bucureşti?
Johan Kobborg: Niciuna. Sunt un agent liber, pe jumătate pensionar. În prezent, aş putea spune că încă aştept veşti de acolo, deoarece ultimul lucru pe care l-am auzit de la ei, în timpul unei întâlniri din luna iulie, a fost faptul că echipa de management urma să mă contacteze şi să îmi transmită o propunere. Însă am văzut că au angajat deja pe altcineva (pe italianul Renato Zanella, n.r.). Aşadar, cam asta e tot.
Reporter: Cum au început problemele?
Kobborg: Într-o vineri, în aprilie, directorul general, George Călin, a fost concediat. Şi apoi, luni, un nou director interimar, Tiberiu-Ionuţ Soare, a fost numit, iar marţi dimineaţă, el mi-a scos numele de pe site. Cred că nu poţi să forţezi pe nimeni să te placă sau să te aprecieze. Aşadar, dintr-un anumit punct de vedere, amândoi suntem OK în legătură cu acest aspect.
Alina Cojocaru: Eu nu sunt sigură că sunt OK cu asta. Ei nu au crezut cu adevărat că cineva era cu adevărat acolo pentru a-i ajuta să se dezvolte, că eram acolo pentru a-i ajuta.
Reporter: De ce credeţi că aţi fost alungaţi din companie?
Cojocaru: Am fost prinşi în mijlocul luptei pentru putere dintre fosta conducere şi noua conducere a Operei.
Kobborg: Din aprilie, au fost numiţi patru directori. Trei dintre ei au fost concediaţi. Ministrul Culturii a fost concediat şi el. Unii oameni nu voiau să ne lase să plecăm. Unii au crezut că pot să facă acest proiect să funcţioneze.
Reporter: Au existat proteste?
Cojocaru: Balerinii au decis să spună că nu era un lucru corect şi au ieşit în faţa Operei pentru a-şi exprima sprijinul faţă de noi. Am decis să fiu alături de ei. Un alt grup, de contramanifestanţi, a venit acolo, iar ei au început să strige: ”Plecaţi din ţara noastră!”.
Reporter: Care au fost schimbările pe care le-aţi implementat în companie?
Kobborg: Atunci când am ajuns acolo, programul săptămânal era scris de mână şi doar în limba română. Una dintre primele mele schimbări a constat în tipărirea programului săptămânal în română şi engleză. Unii s-au plâns din această cauză. De asemenea, am organizat audiţii şi am adus acolo 40 de străini, însă printre ei erau şi români care locuiau în străinătate. (Compania are peste 100 de balerini)
Am adăugat titlurile de solist, balerin principal etc. Şi am introdus câteva spectacole noi de balet în programul companiei, precum ”Concerto DSCH”, de Aleksei Ratmansky, ”Theme and Variations”, de George Balanchine, şi ”In the Middle, Somewhat Elevated”, de William Forsythe.
Reporter: Care sunt planurile voastre de acum înainte?
Kobborg: Câteodată, viaţa ţi se arată într-un mod atât de puternic, încât ai nevoie să îţi iei o perioadă de pauză. Aveam nevoie să petrec puţin timp departe de balet. Nu sunt nerăbdător să încep ceva neapărat acum.
Cojocaru: Sunt membră a companiei English National Ballet - unde a dansat recent într-o nouă punere în scenă a spectacolului ”Giselle”, regizată de Akram Khan - şi artist invitat la Baletul din Hamburg. Acestea sunt cele două companii cu care colaborez.
Reporter: Ce efect au avut asupra voastră evenimentele de la Bucureşti?
Cojocaru: Nu-mi vine să cred nici acum că liderii ţării mele au permis să se întâmple aşa ceva. Sunt întristată de viitorul pe care îl are baletul în România. S-ar putea să fie nevoie de un deceniu pentru a ne reveni, dar eu voi continua să lupt pentru ţara mea.
Opera Naţională Bucureşti a fost scena unor conflicte deschise în mandatul ministrului Culturii Vlad Alexandrescu, între dirijorii Vlad Conta şi Tiberiu Soare, numiţi, pe rând, la conducerea instituţiei, şi balerinul Johan Kobborg, care avea atribuţii de coordonare a Companiei de balet. Tensiunile s-au accentuat, ducând la un vid de putere la ONB şi la demisia ministrului Culturii, criticat de preşedintele Klaus Iohannis pentru felul în care a gestionat criza de la Operă.
Între timp, mai mulţi balerini, printre care şi Marina Minoiu, au demisionat de la ONB, dar directorul Beatrcie Rancea a menţionat că trupa este acum completă şi pregătită pentru noua stagiune.
