Pe aceeași temă
„La frontiera cu Republica Moldova există un astfel de segment ca Transnistria. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, forţele de apărare ucrainene au consolidat această direcţie. Nu doar că se întăreşte controlul, ci şi se construieşte o reţea de fortificaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului pentru graniţa de stat, Andrei Demcenko, într-o intervenţie la televiziunea ucraineană, conform RBC.ua
Potrivit oficialului ucrainean, din cauza „perfidiei inamicului”, Ucraina trebuie să fie pregătită pentru orice fel de provocări, iar în acest sens frontierele cu Belarus şi Republica Moldova necesită o atenţie sporită.
Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului operativ Sud al forţelor ucrainene, Natalia Gumeniuk, a subliniat cu câteva zile în urmă că Rusia nu are posibilitatea de a efectua o operaţiune de invazie în Transnistria.
Ministerul Apărării rus a acuzat joia trecută Ucraina că plănuieşte să invadeze în viitorul apropiat Transnistria, după o operaţiune sub steag fals, dar Chişinăul a dezminţit imediat această informaţie, potrivit media de peste Prut.
Ucraina şi-a intensificat pregătirile pentru invadarea regiunii transnistrene, astfel încât la graniţa sa cu Transnistria se constată acumulări de personal şi de echipament militar, susţinea acelaşi minister într-un al doilea avertisment, dat publicităţii în aceeaşi zi, conform TASS.
Deja peste o zi, pe o notă mai dură, Ministerul rus de Externe transmitea Chişinăului, Kievului şi aliaţilor occidentali ai Ucrainei că Moscova va percepe orice acţiuni care ameninţă forţele ruse staţionate în Transnistria drept un atac asupra Rusiei.
Ministerul Apărării al Republicii Moldova a denunţat aceste informaţii ca fiind false, destinate să creeze panică şi confuzie în rândul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Autorităţile de la Chişinău au îndemnat cetăţenii la calm şi să se informeze doar din surse oficiale, potrivit Deschide.md.
Rusia dispune în Transnistria de un contingent de aproximativ 2.000 de militari: în jur de 500 de militari în cadrul forţei de menţinere a păcii, iar restul de circa 1.500 în Grupul Operaţional al Trupelor Ruse (GOTR), urmaşul al Armatei a 14-a de gardă sovietică.
Chişinăul a cerut în mod repetat Moscovei să îşi retragă militarii GOTR din Transnistria. Cât priveşte misiunea de pace din Transnistria, guvernul moldovean a cerut înlocuirea acesteia cu o misiune civilă internaţională.
Moscova explică menţinerea militarilor GOTR prin faptul că aceştia asigura paza şi securitatea depozitelor de muniţii de la Cobasna, o localitate situată la aproximativ 200 kilometri de punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa.
Potrivit diverselor media de la Chişinău, la Cobasna ar fi stocate aproximativ 20.000 de tone de arme şi muniţii care au ajuns în Transnistria după retragerea trupelor sovietice din Republica Democrată Germană, Cehoslovacia şi alte foste state satelit ale URSS. În realitate, afirmă experţi moldoveni, nu se ştie exact câte tone de muniţii se află la ora actuală în aceste depozite, întrucât Transnistria a fost deseori acuzată că ar vinde ilegal armament, conform media de la Chişinău.
Însă pe lângă contingentul de forţe ruse, în Transnistria există şi o aşa-zisă armată transnistreană, pe care Chişinăul o califică drept grupare paramilitară, care include, între altele, o miliţie populară şi o structură de cazaci (Oastea Căzăcească). Dacă ar fi ca Tiraspolul să convoace toate aceste unităţi, numărul total al persoanelor chemate sub arme ar ajunge la 15.000, conform portalului Zona de Securitate.
Ion Sturza: Depozitul de arme de la Cobasana nu este o miză
Într-o postare pe Facebook fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, vorbește despre isteria apărută în jurul depozitului de armament de la Cobasna.
„În realitate, în spațiul (ne)public această temă a fost analizată imediat după declanșarea războiului (invadarea Ucrainei de către trupele ruse la 24 februarie 2022 – n.r.)).
Concluzia? Depozitul și ceea ce a mai rămas acolo trebuie să fie bine păzite și să rămână pe loc. De ce?
1. Asta e poziția fermă a conducerii Republicii Moldova. Poziție susținută de partenerii Moldovei și cunoscută de ucraineni.
2. Ucrainenii, după evaluări serioase, au ajuns la concluzia că nu merită, politic și militar”, susține fostul premier, transmite Știri.md, citând bani.md.
Depozitul de la Cobasna: Armament neutilizabil
Creat în anul 1949 (după alte date încă în 1940), depozitul este situat la marginea satului Cobasna, raionul Râbnița, și se întinde pe o suprafață de circa 150 ha, la un kilometru distanță de granița cu Ucraina. Construcțiile sunt destul de sumare, depozite construite din beton și cărămidă acoperite cu ardezie (șifer). Dar și multe locațiuni doar cu un acoperiș din ardezie. Anume în aceste locațiuni improvizate au fost stocate în grabă munițiile și echipamentele militare după retragerea armatei sovietice la sfârșitul anilor 80 din RDG, Ungaria și Cehoslovacia. În total, aproximativ 42 mii de tone. Mine (unele produse în anii 30!), obuze, rachete, echipamente militare, inclusiv, arme automate, aruncătoare de grenade, rachete…
„În anii 2001-2003, o parte din acestea, aproximativ 21 mii de tone, au fost evacuate în Federația Rusă. Între timp, ce a fost mai vandabil – pistoale automate Kalașnikov, lansatoare de grenade „Muha”, rachete aer-sol, cartușe, mine antipersonal – au fost comercializate la „poartă”, inclusiv cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev. Anume din această cauză nimeni nu vrea să spună ce a mai rămas, într-adevăr, pe loc”, mai spune omul de afaceri.
Referindu-se la ce ar armament ar mai putea fi utilizat, Sturza susține că: „din ceea ce a mai rămas, teoretic ar mai fi putut fi utilizate doar vreo 10%, în special, obuze de tipul D-30. Și asta cu condiția verificării și „modernizării” pe loc. Lucru care necesită mult timp și este foarte scump. Această analiză a fost făcută acum un an de cei „interesați” și s-a ajuns la concluzia că nu merită nici militar și nici politic. Oricum, cei „interesați” primesc totul în condiții mult mai bune din Occident”.
Sturza exclude o potențială explozie în regiune. „Asta cu craterul de 150 de metri în caz de deflagrație, cutremur de 7 “baluri”, 10 kilotone, Hiroshima… O spun specialiștii (nu cei de la AȘM!), nu eu, este foarte puțin probabil, doar dacă cineva ar organiza o deflagrație concomitentă a tot ceea ce este acolo. Lucru foarte puțin probabil”.
