Pe aceeași temă
Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind „agenţii străini”. „Nu există altă soluţie. Pentru noi şi, ştiu, pentru voi, aceasta este o decizie teribilă şi dureroasă. Dar trebuie să ne protejăm unii pe alţii”, le-a transmis într-o scrisoare Muratov cititorilor ziarului. Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept „agent străin” de către autorităţile ruse, aşa cum cere lege.
Ziarul a primit un prim avertisment pe 22 martie, apoi un al doilea luni. De la declanşarea invaziei din Ucraina la 24 februarie, site-urile multor mass-media ruse şi străine au fost blocate. Novaia Gazeta era ultimul bastion al presei libere rămase active în Rusia. Autorităţile au votat mai multe legi care reprimă cu pedepse grele cu închisoarea ceea ce ele consideră a fi „informaţii false” despre conflictul din Ucraina.
Legea cu privire la „agenţii străini” este o altă armă utilizată de către autorităţile ruse împotriva organizaţiilor sau persoanelor care critică Kremlinul. Cei calificaţi drept „agenţi străini” sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept „agent străin”, a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.
15 ani de închisoare pentru „informații false”
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat pe 24 martie o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru „informaţii false” privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina.
Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte „difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile” despre „activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus”.
Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă „informaţiile false” au „antrenat consecinţe grave”.
Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de „informaţii false” despre armata rusă.
