Un an de la insurecția asupra Capitoliului Statelor Unite. Ce s-a întâmplat cu „Șamanul QAnon”

Redactia | 06.01.2022

Comisia Congresului SUA care investighează evenimentele din 6 ianuarie 2021, dominată de Partidul Democrat, lucrează cu o viteză neobișnuită și relevă un tablou global al acelei zile.

Pe aceeași temă

În replică, Partidul Republican și fostul președinte Donald Trump o acuză de partizanat politic într-un electoral la mijloc de mandat al președintelui Joe Biden. Între timp unii unii dintre participanții la insurecție au fost judecați și condamnați de instanțele federale.

Pe data de 6 ianuarie 2021, începând cu 12:17, conform New York Times, Jacob Anthony Chansley, un tânăr de 33 de ani, a pornit împreună cu mii de protestatari dinspre mitingul „Marșul pentru Salvarea Americii”, la care Donald Trump a ținut un discurs în care își incita susținătorii la acțiune pentru a opri „furtul” alegerilor, spre Capitoliul american, acolo unde cele două camere ale Congresului Statelor Unite urmau să-i certifice Democratului Joe Biden victoria în Alegerile Prezidențiale din noiembrie 2020. 

La nici două ore distanță, veteranul forțelor Marine ale SUA, Chansley, denumit ulterior „Șamanul QAnon”, a devenit simbolul insurecției de la Capitoliu, după ce a forțat împreună cu alți aproximativ 1200 de protestatari intrarea în clădirea istorică americană. El a fost fotografiat purtând coarne de Viking și o cască din piele de urs, cu un steag american pictat pe față și o suliță pe care era legat un alt drapel al Statelor Unite.

„Inculpatul a fost printre primii 30 de protestatari care au pătruns în clădirea Capitoliului SUA”, invocau procurorii federali în dosarul lui Chansley, citați de publicația Rolling Stone. „După aceea, inculpatul a pășit cu aroganță în sălile sacre ale clădirii, incintându-i și pe ceilalți protestatari cu obscenitățile sale strigătoare despre parlamentarii națiunii noastre,  sugerând <oportunitatea> de a ne debarasa de guvernanții pe care el i-a considerat de mult timp a fi trădători”, mai detaliază aceștia.

„E doar o chestiune de timp”, îi transmitea Chansley vicepreședintelui Mike Pence, care prezida lucrările Senatului, printr-o notă lăsată pe locul acestuia de prezidiu, menționată de BBC. Pence era considerat un trădător care trebuie „spânzurat” de către protestatari, pentru că a ales să nu „răstoarne” rezultatele alegerilor în favoarea lui Trump, acțiune cerută în mod repetat de-Al 45-lea președinte SUA, deși lui Mike Pence îi era imposibil să intervină în procesul de certificare al voturilor celor 538 de membri ai Colegiului Electoral ale statelor federale și al Districtului Columbia, conform NBC, din calitatea sa de vicepreședinte „Dreptatea vine”, concludea nota lui Chansley. 

În luna noiembrie 2021, Donald Trump a declarat despre scandările protestatarilor privind „spânzurarea” lui Mike Pence ca fiind „de bun simț”, ținând cont că acesta nu a „respins” certificarea „frauduloasă” a Alegerilor Prezidențiale din 2020. O investigație Associated Press demonstrează că numărul cazurilor de fraudă electorală (mai puține de 475 în total – la nivel federal), care nu au fost toate în favoarea lui Joe Biden, au reprezentat în medie mai puțin de 0,5% din diferența de voturi dintre Donald Trump și Joe Biden în toate statele cheie unde fostul președinte a contestat rezultatul – Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin.

Jacob Anthony Chansley, zis și „Șamanul QAnon”, a fost condamnat pe 17 noiembrie 2021 la trei ani și șase luni de închisoare, conform Departamentului de Justiție, după ce, în luna septembrie, și-a recunoscut vinovăția în fața judecătorilor din Districtul Columbia pentru cinci capete de acuzare, printre care una privește obstrucționarea procedurilor Congresului american.

Chansley este, însă, doar unul dintre cei 31 de condamnați la închisoare de până acum, potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Justiție (DOJ), din cei aproximativ 1200 care au intrat în Capitoliu, în timp ce peste 725 de persoane au fost arestate pentru implicarea în insurecția din 6 ianuarie. 

Doar până la data de 30 decembrie 2021, aproximativ 640 de persoane sunt acuzate că au intrat sau au rămas într-o clădire federală restricționată, 225 că au atacat, rezistat sau împiedicat forțele de ordine sau alți angajați, în vreme ce 275 de persoane sunt acuzate de obstrucționare sau de încercare de obstrucționare a procedurilor Congresului american. 

Biroul Federal de Investigații (FBI) încă cere ajutorul populației pentru identificarea a peste 350 de persoane despre care se crede că au comis acte de violență în incinta Capitoliului, inclusiv 250 de persoane care au atacat ofițeri de poliție. Toate acestea – într-o anchetă care continuă să „avanseze” cu o viteză și o amploare „fără precedent”, conform ministerului justiției.

„Toți dintre noi care suntem astăzi aici nu vrem să ne vedem victoria electorală furată de curajoșii și radicalii de stânga Democrați. […] Vom merge pe Pennsylvania Avenue – iubesc Pennsylvania Avenue – și vom merge spre Capitoliu. […] Vom încerca să le dăm Republicanilor – celor slabi, pentru că cei puternici nu au nevoie de ajutorul nostru – genul de mândrie și curaj de care au nevoie pentru a ne lua țara înapoi. Hai să mergem pe Pennsylvania Avenue”, spunea Donald Trump la finalul mitingului „Marșul pentru Salvarea Americii”. Evenimentul a fost organizat și finanțat de personalități precum Alex Jones, Steve Bannon sau Roger Stone, care au fost deja citați în Comisia care cercetează evenimentele din 6 ianuarie din Camera Reprezentanților.

Modelată după Comisia care cerceta atacurile teroriste din 11 septembrie, Comisia din Camera Reprezentanților a început să fie activă din luna iulie, intervievând, de atunci, peste 300 de persoane, de la aliați ai celui de-al 45-lea președinte. Printre cei audiați se numără Mark Meadows, șeful personalului de la Casa Albă în timpul mandatului lui Donald Trump, dar și protestatarii care au luat cu asalt Capitoliul, conform New York Times.

Comisia, care are scopul fundamental de a întocmi un raport în care detaliază cauzele care au dus la violențele din 6 ianuarie și în care oferă recomandări pentru a preveni astfel de evenimente în viitor, nu poate da curs unor posibile acuzații penale, ci doar le poate „recomanda” acestora Departamentului de Justiție al Statelor Unite.

Datorită multitudinii de informații pe care le au la dispoziție, de la peste 35.000 de documente, la înregistrări telefonice și date bancare, Comisia care cercetează evenimentele din 6 ianuarie ia în considerare dacă să facă trimiteri penale Departamentului de Justiție împotriva lui Donald Trump sau a aliaților săi, trimiteri care ar urgenta urmărirea penală a acestora.

Donald Trump ar putea fi acuzat că a obstrucționat, „prin acțiune sau inacțiune”, procesul de certificare al voturilor Colegiilor Electorale, care a avut loc pe 6 ianuarie, acesta acționând „târziu” pentru încurajarea protestatarilor să părăsească Capitoliul, conform New York Times, însă acuzațiile penale fondate pe „inacțiune” reprezintă o „poveste”, procurorii trebuind mai întâi să dovedească că președintele are atribuția de a restabili ordinea care a fost încălcată.

Steve Bannon, fost strateg șef pentru aproape 8 luni în administrația Trump, a fost achitat în noiembrie, după ce a fost acuzat de sfidarea Congresului. Inițial, Bannon a fost citat de Comisia din Camera Reprezentanților, care i-a solicitat informații privind atacul din 6 ianuarie, după ce, cu doar o zi înainte de insurecție, acesta participase la o întâlnire la hotelul Willard din Washington, unde s-au discutat planuri de „răsturnare”  al rezultatelor alegerilor. În aceeași zi, Bannon declara la propriul post de radio că „întreg iadul se va dezlănțui mâine”, citează New York Times.

Trump și-a sfătuit aliații în octombrie să refuze cooperarea cu Comisia, invocând orice imunitate pe care ar putea să o aibă „în cea mai mare măsura permisă de lege”, potrivit New York Times. Trump a cerut Curții Supreme ale Statelor Unite în decembrie, pe motiv de „privilegiu executiv”, să blocheze accesul Comisiei la probele Casei Albe privind atacul din 6 ianuarie, însă noua administrație Democrată i-a refuzat atunci cererea, conform ABCNews. Pe 29 decembrie, Casa Albă a revenit la decizie și a decis să nu facă publice anumite documente care ar putea compromite „siguranța națională” și „privilegiul executiv” al Președintelui, aceste documente neavând legătură cu modul de pregătire pentru un răspuns la evenimentele din 6 ianuarie, cu procesul electoral sau cu tranziția puterii, conform consilierului adjunct de la Casa Albă, Jonathan Su.

Comisia care cercetează evenimentele din 6 ianuarie, i-a „invitat”, pe 5 ianuarie, pe fostul vicepreședinte american, Mike Pence, să discute despre presiunile exercitate asupra lui de către fostul președinte în exercițiu, Donald Trump, pentru a reveni asupra certificării alegerilor, și pe comentatorul și moderatorul conservator al Fox News, Sean Hannity, în privința discuțiilor sale cu Trump și cu echipa lui de la Casa Albă în perioada 31 decembrie 2020 și până la inaugurarea lui Joe Biden, din 20 ianuarie 2021. Hannity a refuzat ulterior invitația, motivând îngrijorare privind „libertatea presei”, conform Washington Post.

Un raport parțial care să prezinte constatările Comisiei este așteptat în vara acestui an, cel final urmând să fie publicat în toamnă – „evident că înaintea alegerilor din noiembrie”, potrivit președintelui Comisiei, Bennie Thompson, citat de New York Times.

Cel puțin 57 dintre insurecționiștii din 6 ianuarie aleg să candideze pentru o poziție de reprezentare în alegerile parțiale, locale sau federale, care au loc anul acesta în SUA, într-un sistem electoral pe care aceștia îl consideră „fraudulos” și incapabil să asigure alegeri libere și legitime, relatează POLITICO.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22