Ungaria și Polonia, aproape de un compromis negociat de Germania pentru aprobarea bugetului UE

Laurentiu Gheorghe | 09.12.2020

Germania, care deține președinția rotativă a UE, este aproape să obțină acordul Poloniei și Ungariei pentru deblocarea negocierilor pentru pachetul financiar al UE de 1.800 miliarde de euro.

Pe aceeași temă

Soluția negociată de UE 25, pe de o parte, și Ungaria și Polonia, pe de altă parte, este o „declarație interpretativă” privind modul în care se aplică mecanismul care leagă fondurile europene de respectarea statului de drept, potrivit corespondentului FT, Mehreen Khan, citat de G4Media.

Declarația interpretativă, care ar urma să fie adoptată de șefii de stat și de guvern ai UE la Consiliul European din 10-11 decembrie, ar arăta că acest mecanism de aplică doar proiectelor din noul buget UE (2021-2027) și ar permite atacarea la CJUE a unei eventuale decizii de sancționare.

În plus, prin această declarație interpretativă s-ar mai introduce un filtru în procesul de sancționare – un răgaz de trei luni pentru ca problema să fie discutată în Consiliul European.

Jaroslaw Gowin, vicepremierul Poloniei, a declarat astăzi pentru presa locală, citată de Bloomberg, că s-a ajuns la un compromis între Polonia, Ungaria și Germania, dar a refuzat să dea detalii.

Reamintim că Ungaria și Polonia s-au opus prin veto adoptării bugetului multianual al UE și pachetului financiar pentru relansarea economică post-pandemie, ambele în valoare totală de 1.800 miliarde de euro (1,8 trilioane de euro). Cele două state s-au izolat de restul de 25 de state membre, care au amenințat că vor recurge la o înțelegere interguvernamentală ce ar fi făcut ca Polonia și Ungaria să nu mai primească fonduri de relansare a economiei – o lovitură dură pentru cele două state puternic dependente de banii europeni.

Context: După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul ”Next Generation” care constă într-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro.

Mecanismul, adoptat în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, permite suspendarea fondurilor europene în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta încalcă statul de drept, dacă statele membre aprobă prin majoritate calificată această măsură împotriva respectivei ţări.

Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.

Una dintre opţiunile analizate acum de Comisia Europeană pentru a ocoli veto-ul acestor două ţări faţă de planul ”Next Generation” este iniţierea unei ”cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre.

O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto.

O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opţiune este mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.

În orice caz, Comisia Europeană estimează că statele UE nu vor putea începe să acceseze sumele prevăzute în acest fond mai devreme de iunie 2021, întrucât mai este nevoie de timp pentru procesele de ratificare în statele membre şi de aprobarea executivului comunitar pentru planurile naţionale de redresare, explică responsabilul menţionat.

Cât despre bugetul multianual, pentru ca acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021 este nevoie ca liderii celor 27 de state membre să-l aprobe la summitul din 10-11 decembrie, astfel încât Parlamentul European să-l poată vota în timpul rămas până la sfârşitul anului.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22