Ungaria și Polonia contestă acordarea fondurile europene în funcție de respectarea statului de drept

Laurentiu Gheorghe | 11.10.2021

Viktor Orban, premierul Ungariei, a anunțat că sprijină poziția Varșoviei care a contestat printr-o decizie a Tribunalul Constituţional întâietatea dreptului european asupra celui naţional.

Pe aceeași temă

Ungaria şi Polonia, aflate în conflict deschis cu Bruxellesul, au contestat luni, 11 octombrie, în justiţia europeană - CJUE, un nou mecanism care condiţionează plăţile din fondurile europene de respectarea statului de drept şi care riscă să le priveze de finanţări europene, într-o atmosferă exacerbată de o decizie controversată a Curţii Constituţionale poloneze, relatează AFP.

Date în judecată în mai multe rânduri la Curtea de la Luxemburg, Budapesta şi Varşovia sunt, de această dată, iniţiatoarele recursului, împotriva instituţiilor europene.

Audierea, ca un paradox, are loc la câteva zile după ce cea mai înaltă jurisdicţie poloneză - apropiată Partidului Lege şi Justiie (PiS, conservator, la putere) - a hotărât să declare război primatului dreptului european şi competenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Dispozitivul pe care-l contestă cele două ţări este absolut nou. El permite suspendarea sau reducerea plăţii fondurilor europene către un stat, în cazul în care acesta încalcă principiile statului de drept - între altele luptă insuficient împotriva conflictelor de interese, încalcă independenţa justiţiei - şi aduce atingere sau riscă să aducă atingere intereselor financiare ale UE.

Acest „mecanism de condiţionare” este rezultatul unui compromis obţinut cu dificultate la adoptarea bugetului pe termen lung al UE, la sfârşitul lui 2020, era cerut de mult timp de către „frugali”, cu Olanda în frunte, şi nu a fost folosit niciodată.

Varşovia şi Budapesta, care se află între ţările care ar putea fi ameninţate cu această procedură - din cauza necazurilor lor recurente cu UE pe tema statului de drept - au sesizat în martie CJUE în vederea unei anulări a mecanismului.

Statele membre UE au acceptat în decembrie să aştepte avizul CJUE cu privire la acest mecanism înainte ca Comisia Europeană (CE) să-l pună în aplicare.

Însă unii eurodeputaţi denunţă această amânare şi ameninţă să dea CE în judecată, dacă nu lansează rapid această procedură, care prevede mai multe etape şi care este necesar să fie validată de către statele membre UE cu o majoritate calificată înainte să se soldeze cu o eventuală sancţiune - suspendarea sau reducerea fondurilor.

CE, supusă acestor presiuni, ar putea lansa prima etapă în săptămânile următoare, potrivit unor surse europene.

O hotărâre a CJUE cu privire la recursul polonezo-ungar - examinat într-o şedinţă de două zile care începe luni după-amiaza - ar urma să fie pronunţată abia peste câteva luni.

Eurodeputaţii au îndemnat din nou, vineri, Bruxellesul să acţioneze împotriva Poloniei, ca măsură de retorsiune faţă de hotărârea fără precedent a Tribunalului Constituţional polonez, care a stabilit că anumite articole ale tratatelor UE sunt incompatibile cu Constituţia poloneză.

Această hotărâre poloneză istorică alimentează temeri cu privire la un ”Polexit” şi a determinat zeci de mii de polonezi să-şi arate, duminică, susţinerea faţă de apartenenţa Poloniei la UE.

Polonia argumentează - în contestarea legalităţii acestui mecanism - că acesta reprezintă o modificare de facto a tratatelor şi că nu conţine garanţiile necesare de obiectivitate şi imparţialitate.

Ungaria consideră că anumite comportamente şi situaţii susceptibile să fie sancţionate nu sunt definite suficient de precis şi creează o insecuritate juridică.

Premierul Ungariei acuză instituţiile UE că îşi extind în mod viclean competenţele în detrimentul statelor membre.

”Apartenenţa la UE nu înseamnă că Curtea de Justiţie a UE poate să treacă peste constituţiile naţionale sau că Polonia şi-a transferat în întregime suveranitatea către UE”, a scris Judit Varga pe Twitter, potrivit agenţiei MTI, citată de agerpres.ro.

”Înţelegem deplin răspunsul Poloniei, care a fost declanşat de relele practici ale instituţiilor UE”, a continuat ea, adăugând că ”ambiţiile imperiale ale Bruxellesului trebuie oprite”.

În acest timp, Viktor Orban a semnat o rezoluţie de sprijin faţă de Polonia. ”Se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”, remarcă premierul ungar în acest text.

”Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă, şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE”, consideră Viktor Orban.

Tribunalul Constituţional din Polonia a decis joi că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, punând în discuţie un principiu-cheie al integrării europene. ”Organele europene acţionează dincolo de competenţele lor”, a declarat Julia Przylebska, preşedinta Tribunalului Constituţional polonez. Ea a denunţat ”ingerinţa Curţii de Justiţie a UE în sistemul judiciar polonez” şi a enumerat o serie de articole din tratatele UE care, conform judecătorilor polonezi, sunt în contradicţie cu legea fundamentală a Poloniei.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi. O serie de proceduri de infringement şi acţiuni la CJUE au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE de practicarea unor ”standarde duble”.

Un precedent în contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional a fost produs anul acesta şi de Germania, după ce Curtea Constituţională a acesteia a stabilit că Banca Centrală Europeană şi-a depăşit competenţele într-un program de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare. Mai mult, judecătorii constituţionali germani au decis că o hotărâre a CJUE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania.

Decizia Curţii Constituţionale germane a fost atunci salutată de premierul polonez Mateusz Morawiecki drept ”una dintre hotărârile cele mai importante din istoria Uniunii Europene”, în timp ce Comisia Europeană a declanşat împotriva Berlinului o procedură de infringement, la care guvernul condus de Angela Merkel a răspuns estimând că ea nu are fundament şi că instanţele germane au acţionat conform dreptului european.

Însă spre deosebire de cazul deciziei germane, cea poloneză pune sub semnul întrebării fundamentele construcţiei europene, conform cărora UE, ca entitate de drept, se bazează pe principiul că toate statele sale membre recunosc supremaţia dreptului european şi faptul că numai CJUE le poate interpreta, notează agenţia Reuters.

După decizia Tribunalului Constituţional polonez, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va face ”să fie respectate principiile fondatoare ale UE”. ”Toate hotărârile Curţii de Justiţie a UE sunt obligatorii pentru toate autorităţile statelor membre, inclusiv pentru instanţele naţionale. Dreptul Uniunii are întâietate faţă de dreptul naţional, inclusiv faţă de dispoziţiile constituţionale. Acesta este angajamentul pe care toate statele membre ale UE şi l-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană”, a indicat şefa executivului comunitar.

La rândul lor, miniştrii de externe francez şi german, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian, au emis o declaraţie comună în care cer Poloniei să accepte întocmai legislaţia europeanã şi verdictele CJUE, ei argumentând cã ”apartenenţa la UE este însoţită de angajamentul deplin şi nelimitat faţă de valorile şi regulile comune”.

Validarea planurilor de relansare economică post-covid ale celor două ţări este blocată, din cauza aceloraşi probleme cu statul de drept.

Totodată, hărmălaia cauzată de curtea poloneză riscă să conducă la o întârziere şi mai mare a aprobării planului Varşoviei, care prevede subvenţii în valoare de 23,9 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 12,1 miliarde de euro.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22