De același autor
Protestele din aceste zile au dat dat jos un premier și, relativ, un guvern, dar nu s-au oprit. Oamenii din stradă vor schimbarea sistemului, nu doar „capul lui Moțoc“. Voința de igienizare au scandat-o, au scris-o pe pancarte, au exprimat-o la întâlnirea cu președintele Iohannis de la Cotroceni și din Piața Universității, au pus-o pe hârtie sub forma unor revendicări radicale: actuala clasă politică arogantă și iresponsabilă să plece. Euronews a intitulat sugestiv dorința de resetare ca România, protestul CTRL/ALT/DEL, iar pe Twitter s-au transmis mii de mesaje cu hashtagul #CoruptiaUcide. Au fost arătați cu degetul premierul plagiator, vicepremierul megaloman, parlamentarii, administrația coruptă, Avocatul Poporului identificat cu „avocatul penalilor“, magistrații din CSM etc. În vâltoarea manifestațiilor, presa a avut deocamdată parte de clemență: câteva pancarte anti-Antena 3 și anti-CNA, o reacție contra televiziunii publice, care n-a transmis nimic în noaptea incendiului de la Clubul Colectiv, au arătat, totuși, că lumea din marile piețe ale țării consideră mass-media parte a sistemului. De altfel, la conferința SEEMO despre mass-media din Sud-Estul Europei, ținută la București în săptămâna protestelor, un incident relatat de paginademedia.ro arată că se mișcă ceva și în interiorul breslei, care are nevoie de o curățenie generală. Invitat să vorbească în panelul despre mass-media și politică, Adrian Ursu, de la Antena 3, a fost huiduit de alți gazetari după un discurs provocator despre marile realizări ale trustului Intact, cu patron la pușcărie și procese de șantaj mediatic pe rol.
Pe coridoarele Consiliului Național al Audiovizualului au apărut manifeste cu distihul „A plecat propteaua/Să plece haimanaua“, împreună cu solicitarea demisiei Laurei Georgescu, președinta CNA, cercetată de procurori. Politizarea unicei autorități de reglementare și monitorizare a audiovizualului din România a dus la situații inacceptabile în ultimii ani. Devenit un instrument de presiune, CNA a protejat televiziuni care au comis grave derapaje, a sancționat emisiuni critice la adresa puterii, a distorsionat piața audiovizualului prin favoritisme. Protestatarii timișoreni, reuniți ad-hoc în Grupul Civic de Inițiativă, au formulat Declarația de la Timișoara în opt puncte, unde se solicită, printre altele, „demiterea membrilor CNA și alegerea lor pe criterii profesionale de către reprezentanții mass-media“. Nu este singura revendicare referitoare la presă. Se cere, în capitolul alocat mediului politic, ca „mass-media să fie independente de oamenii politici“ și „să funcționeze pe principii profesionale, inclusiv principii de etică“. Revendicarea indică percepția unei prese aservite, deprofesionalizate, discreditate de excesul de minciună și senzaționalism, plină de jurnaliști certați cu gramatica și cu deontologia și trebuie considerată o palmă dată breslei. În decembrie 1989, Revoluția clama libertatea presei și dispariția cenzurii, după douăzeci și cinci de ani, revolta cere decuplarea presei de sistemul ticăloșit și revenirea în matca propriei misiuni.
Televiziunea publică și-a arătat din nou slăbiciunea și inerțiile în noaptea tragediei, fiindcă nimeni nu și-a luat răspunderea de a transmite un „breaking news“. Nu sunt proceduri, s-au scuzat șefii, dintre care doar doi, mai puțin vinovați, și-au dat demisia. Raluca Brumariu, directoarea demisionară a știrilor TVR, invitată la Congresul Asociației Europene a Jurnaliștilor, organizat la Sibiu între 5 și 8 noiembrie, a explicat jurnaliștilor veniți din peste 20 de țări europene, că „procedurile“ sau absența lor sunt folosite des ca paravan pentru a se putea răspunde comenzilor politice. Consiliul de Administrație dominat de PSD și UDMR au respins anul trecut procedurile de breaking news, fiindcă era perioadă electorală și nu îi avantaja. Clasa politică nu știe să răspundă la solicitările radicale ale protestatarilor chemați în piețe pe Facebook, care continuă să strige „Nu schimbăm un nume/Schimbăm un sistem“. E o mare bâjbâială, gata să dea în discordie, fiindcă unii invocă legile și Constituția, alții cer să dispară toți corupții din politică și administrație într-o noapte. Cum resetăm sitsemul mediatic? Poate cu tinerii jurnaliști premiați de Freedom House-România în 5 noiembrie în competiția Tânărul Jurnalist al Anului. Merită să reținem aceste nume: Andreea Pocotilă, Attila Biro, Ionuț Stănescu, Lina Vdovîi, Adelina Mihai. Ei sunt câștigătorii marilor premii ai ediției TJA-2015.
