De același autor
Șefii Consiliului Superior al Magistraturii definesc în Hotărârea 1348/9.06.2026 alte puteri formale și informale, cum sunt puterea politică, în speță guvernul, societatea civilă, presa, ca inamici care, prin criticile aduse magistraturii, au dat „o lovitură de stat”, cu intenția de „preluare ostilă a conducerii corpului judecătoresc”.
Hotărârea, semnată de membrii Secției de judecători a CSM (Gheorghe Liviu Odagiu – președintele CSM, Daniel Grădinaru, Denisa Angelica Stănişor, Elena Raluca Costache – fosta șefă a CSM, Claudiu Marian Drăguşin, Alin-Vasile Ene, Narcis Erculescu, Mihaela-Laura Radu, Ramona-Graţiela Milu), dă impresia că este adoptată de cei 3.580 de judecători din țară la adunări generale (vezi pct.12). Fals: mai mulți magistrați au declarat public că nu s-a discutat documentul de 77 de pagini, iar subiectul adunărilor generale a fost poziția față de noua lege a salarizării. Forumul Judecătorilor intenționează să sesizeze juridic folosirea ilegală a semnăturilor.
Documentul realizează o „listă neagră” a inamicilor justiției, de la jurnaliști și companii media la organizații neguvernamentale, lideri de opinie, până la șefi de partide politice, ceea ce este inadmisibil. Se susține că articolele, luările de poziție sau protestele sunt „acțiuni convergente, desfășurate într-un interval scurt de timp (aproximativ 1 an) și, având ca unic obiect autoritatea judecătorească, creează în mod obiectiv aparența unei încercări de diminuare a independenței acesteia și de remodelare a arhitecturii sale instituționale sub influența factorului politic”. În fapt, este apărată Lia Savonea, șefa ICCJ, împotriva numirii căreia Declic a formulat o acțiune în instanță.
Sunt puse la zid Recorder, G4Media, Presshub, Hotnews, Europa Liberă și jurnaliști ca Ionel Stoica, implicit Cristian Pantazi, Virgil Burlă etc. „Hotărârea Secției pentru Judecători a CSM este un act de intimidare și o încercare de inhibare a investigațiilor jurnalistice”, avertizează Cristian Pantazi pe FB.
Semnatarii magistrați nu ezită să folosească și titluri din presa favorabilă, ca Luju, stiripesurse.ro, ziarultimisoara.ro, Evenimentul Zilei, ceea ce indică o seamă de cârdășii binecunoscute în mass-media din România.
Nu independența justiției e amenințată, ci jurnalismul independent. Trimisă întregului sistem, hotărârea generează constrângeri la nivelul judecătorilor și creează premisele unei pierderi de încredere într-o judecată corectă. Sondajele arată o cădere a încrederii în independența magistraturii între 35% și 41%.
Peste 400 de organizații și persoane au semnat un protest sub genericul „Nu societatea civilă amenință Justiția. Lipsa de responsabilitate o amenință”. În frunte cu rețeaua Manifest pentru România, Declic, Corupția Ucide, Expert Forum, Funky Citizens, societatea civilă a formulat zece probleme majore ale Hotărârii 1348 a CSM: transformă criticile legitime la adresa justiției într-o acuzație împotriva societății civile, contestă însăși legitimitatea rolului societății civile într-un stat democratic, încearcă să transforme societatea civilă într-un actor politic și să îi conteste legitimitatea democratică, vorbește în numele întregii justiții fără a avea această legitimitate, refuză introspecția instituțională și transferă responsabilitatea exclusiv către exterior, creează premise pentru intimidarea criticilor și restrângerea spațiului civic, instituie o veritabilă listă neagră incompatibilă cu principiile unei justiții democratice, delegitimează și reduce la tăcere vocile curajoase din interiorul sistemului judiciar, ridică întrebări legitime privind scopul real al documentului, creează o teorie oficială a „vinovăției civice”, în care critica este prezentată ca o formă de ostilitate față de justiție.
La inițiativa Activewatch, peste 100 de platforme civice s-au exprimat împotriva abuzului de putere pe care conducerea CSM, Secția pentru judecători și Lia Savonea și-l permit prin acest document. „Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele sociale într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă... În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească.” //
