De același autor
O sintagmă tradițională care asociază automat eticheta de „lider al lumii libere“ oricărui președinte american nu mai are practic acoperire odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Din cel puțin două motive. Primul, pentru că Trump pune puțin preț pe alianțele strategice tradiționale ale SUA, din Europa și Asia. Pentru el tot ceea ce contează este ca, utilizând puterea economică și militară superioară a Americii, să-și impună voința asupra celorlalți, indiferent cine sunt ei, parteneri tradiționali sau adversari, în consens cu filosofia sa de business, cultivată în zeci de ani de afaceri în zona imobiliară. De aceea și preferă deal-urile comerciale bilaterale, pentru că acolo are din start avantajul masei, al enormei piețe din Statele Unite. Acesta este și motivul pentru care a renunțat imediat la TPP și ar saluta entuziast, de fapt a și făcut-o deja, ideea unei dezintegrări a Uniunii Europene. Pentru că o astfel de evoluție s-ar înscrie în filosofia sa de interacțiune bilaterală cu celelalte țări.
Alte considerații, precum acelea că proiectul UE, cu toate problemele sale, a asigurat pacea și prosperitatea unui spațiu esențial și pentru prosperitatea și securitatea Americii (schimburile comerciale transatlantice, peste 1.000 de miliarde de dolari, sunt cele mai extinse de pe glob), i se par marginale ca importanță. De altfel, el pare mai interesat să stabilească bune relații cu Vladimir Putin decât cu aliați tradiționali din Europa Occidentală precum Germania, pe care o trece, alături de Japonia, mai degrabă în categoria țărilor cu care America se află în competiție. Lucru firesc, dacă nu vezi politica externă dintr-o perpectivă strategică, ci doar prin prisma unor câștiguri pe termen scurt, așa cum ar face orice om de afaceri din zona imobiliară. E neclar dacă lipsa sa de interes pentru primul tip de abordare ține de convingerile sale profunde în această materie sau dacă acționează strict pe linia intereselor sale imediate de a-și mulțumi baza electorală.
Al doilea motiv este acela că înseși conceptele de „lume liberă“, de „valori occidentale“ nu rezonează deloc cu convingerile profunde ale noului președinte. Încă din copilărie, tatăl său i-a inoculat ideea că singurul lucru care contează este să câștigi. Cu orice preț. Detaliile, ingredientele procesului în sine sunt puțin importante. Noul președinte se vede pe sine ca un fel de capo di rutti capi, gata să bată oricând cu pumnul în masă pentru a-și impune voința.
E adevărat, am văzut recent unele „ajustări“ de poziții în materie de politică externă care pot fi considerate încurajatoare. De pildă, a renunțat brusc la a pune în discuție One China Policy, după ce a înțeles că Beijingul nu acceptă chestiunea ca pârghie de negociere. Ceea ce e totuși destul de umilitor din perspectiva tonului belicos inițial. La fel, l-a asigurat pe premierul japonez Shinzo Abe de sprijinul „sută la sută“ al Statelor Unite, după ultimul test cu o rachetă balistică întreprins de Coreea de Nord. Mai târziu, Stephen Miller, unul dintre consilierii cei mai influenți ai lui Trump, a declarat că America va consolida „alianțele vitale din regiunea Pacificului“ ca parte a strategiei de a contracara ostilitatea crescândă a regimului din Coreea de Nord. Problema e că astfel de considerații vin după ce SUA s-au retras din pactul comercial TPP lăsând cale liberă expansiunii comerciale a Chinei nu doar în Asia, ci și în America de Sud. Or, considerentele economice sunt extrem de importante atunci când intră în discuție competiția pentru influență în regiune între Beijing și Washington.
Astfel de „schimbări de direcție“ par să dea dreptate celor care spuneau că nu trebuie să ne impacientăm, politica externă americană se va întoarce către cursul său firesc din perioada postbelică. E posibil ca așa să se întâmple. Însă anumite daune sunt deja greu de reparat. Cel puțin pe termen mediu. Ostilitatea globală față de America a atins cote probabil nemaiîntâlnite în ultimii zeci de ani. Și nu doar în regiuni în care o astfel de atitudine era tradițional prevalentă.
Declarațiile noului lider de la Casa Albă au resuscitat mai vechile curente antiamericane din Europa. Emmanuel Macron, un posibil câștigător al cursei prezidențiale din Franța, crede că în era Trump Statele Unite nu mai sunt în măsură să garanteze securitatea Europei și nici să „coorganizeze“ globalizarea alături de UE. În timp ce Donald Tusk, care vine din Polonia, o țară cu puternice sentimente proamericane (!), vede în America o amenințare la adresa unității Europei. Unele poziționări sunt însă mult mai radicale. De pildă, Jacques Attali, fost președinte BERD, crede că Europa ar trebui să se alieze cu China împotriva Americii. Attali nu se sfiește să propună, între altele, un blocaj al investițiilor în America și chiar al călătoriilor cetățenilor americani în Europa și China. Evident, e foarte puțin probabil ca astfel de demersuri radicale să fie luate în serios. Însă tonul adoptat este semnul unei atmosfere globale profund deteriorate care face ca sintagme precum „lumea liberă“ sau „lumea occidentală“ să aibă tot mai puțină acoperire în realitate.
Comentarii 4
radu - 02-22-2017
preluat de pe facebook, dar sunt si eu de acord. domnule ziarist, sunteti varza! "Dau share doar pentru a vedea cum functioneaza proiectiile progresiste worldwide. Nu cred ca Trump ar "saluta entuziast" dezintegrarea Uniunii Europene. O alianta bazata pe suveranitatea unor state este ceva, o internationala socialista care nu raspunde in fata nimanui e cu totul alta poveste. Pe urma eu nu inteleg cum doreste el relatii bune cu Vladimir Putin cand din prima i-a cerut sa plece din Crimeea si sa o dea inapoi ucrainienilor. Cat despre competitii directe, nu uitati ca US este EXPORTATOR de energie pentru prima data in 70 de ani. Si are deja capacitati mari pentru gaz lichefiat iar aici Oil Terminal Constanta e principalul punct de interes. Adica principalul competitor pentru noi este Rusia, si tarile OPEC, a caror economie depinde de exporturi, si nu vad chestia asta cu ochi buni absolut deloc, fiind o chestiune vitala, de supravietuire, pentru ei. Uniunea Europeana ar trebui sa stie ca poate cumpara gaz si energie si din alta parte, nu e musai sa faca sluj in fata unor oligarhi rusi. Insa progresistii patriei nu inteleg acest aspect, si nici nu vor sa priceapa. Uneori ma gandesc ca nici nu au cum. In rest, mult mai relevant e faptul ca Jacques Attali, fost președinte BERD, crede că Europa ar trebui să se alieze cu China împotriva Americii. Attali nu se sfiește să propună, între altele, un blocaj al investițiilor în America și chiar al călătoriilor cetățenilor americani în Europa și China. Discutia nu e de ce Attali nu e luat in serios, ci cum de a ajuns un astfel de saizecioptist imbecil sa fie presedintele BERD, atat de mult timp, in loc sa plece la Mama lui Rusie, in Siberia, sa predice anti-americanismul acolo printre ursi si animale ale padurii. Insa pe vkontakte, nu pe facebook si internet." da, domnule, persoana de facebook are dreptate. habar nu aveti de situatia reala din america, va informati din surse stangiste, nu de pe fox news. o analiza de 2 bani
RăspundeLiviu - 02-16-2017
1. E de mirare ca autorul a scris un articol atit de stingaci, care-l proiecteaza ca pe o victima a dezinformarii facute de cei care, cel putin, nu sint de acord cu noua miscare promovata de Trump si "noii" europeni. 2. Americanii care conteaza sint de acord si-l sprijina pe Trump. Pe clovnii de la Holywood nu-i ia nimeni in serios. 3. Absolut toate tratatele curente si viitoare tineau numai de deschiderea unilaterala a pietei americane, in vreme ce asa zisilor parteneri le era/este permis sa-si protejeze pietele interne. 4. Americanii se imprumuta la greu ca sa-si finanteze armata, in timp ce tari ca Germania practic nu au bugete pentru aparare. 5. Lumea s-a schimbat, americanii sint relativ mai saraci, fostii amariti s-au imbogatit si e timpul ca fiecare sa-si aduca obolul la eforturile de aparare.
RăspundeGheorghe Popescu - 02-14-2017
Autorul are dreptate. Cei care vor suferi cel mai mult de pe urma zidului cu Mexicul impus de Trump vor fi chiar americanii. Isi transforma vecinii apropiati in inamici si, in loc sa-si sprijine vecinii sa ajunga cit mai repede la un nivel economic cit de cit comparabil pentru a opri migratia ilegala, ii pauperizeaza si mai tare. Este o miscare pur coloniala si Trump ar trebui sa citeasca ceva istorie, sa inteleaga ca coloniile nu au functionat decit pe termen foarte scurt. De asemeni apropierea de inamicul traditional al Americii, Rusia, este o greseala colosala, care nu va ramine nesanctionata. Rusii nu stiu ce-s alea tari prietene, stiu doar de tari cucerite. Americii i-a mers cel mai bine cind Rusia a fost demolata. Urmatorul presedinte nu va avea de ales si va pompa si mai multi bani in inarmari, pentru ca Trump da momentul de respiro satrapului de la Moscova. Sint tare curios sa vad cind se vor trezi americanii din acest vis urit pe care il au acum. Si cind. Sper sa nu fie prea tirziu.
Răspundeprofesoru - 02-14-2017
"Ostilitatea globală față de America a atins cote probabil nemaiîntâlnite în ultimii zeci de ani." - foarte adevărat. Dar unul din vinovaţii principali e tocmai mass-media, care a creat o adevărată isterie "politic - corectă" în privinţa lui Trump şi a intenţiilor sale în politica internă şi externă, aducându-i cele mai fantastice acuzaţii şi răstălmăcindu-i toate declaraţiile. Un exemplu e chiar articolul de faţă. Evident că retragerea Americii din TPP e o eroare gravă. Dar trebuie spus că vina e împărţită. Nu exista nici o şansă ca acordul TPP să fie ratificat în Congres. S-au opus şi republicanii, şi democraţii, inclusiv Sanders şi Hillary. Trump nu e singurul politician cu o viziune protecţionistă în privinţa relaţiilor comerciale cu ţările asiatice şi latino-americane. "ar saluta entuziast, de fapt a și făcut-o deja, ideea unei dezintegrări a Uniunii Europene."- să nu uităm că Uniunea Europeană a băgat beţe în roate semnării acordului TTIP. Opoziţia faţă de liberul schimb UE-SUA a avantajat Germania, care şi-a păstrat (incorect) poziţia dominantă pe piaţa europeană. În aceste condiţii, evident că Trump salută Brexitul şi oferă un acord comercial avantajos cu Marea Britanie, ceea ce ar putea constitui un stimulent şi pentru alte ţări care ar dori să iasă din UE - aşa cum crede şi Trump.
Răspunde