De același autor
Ilie Morega exprima continuitatea baronatului politic de-a lungul anilor si diferitelor schimbari de regim. Alaturi de "colegi" ca Marian Oprisan sau Radu Mazare, el ilustreaza un fenomen extins de fapt la scari nationale, in toate partidele. Expunerea sa publica asaza insa PNL alaturi de PSD condus de Adrian Nastase, partidul care a lansat pe piata conceptul de "baron local". Probabil ca Ilie Morega nu e nici macar prototipul baronului liberal. Acesta e de regula mai tanar si mai ferchezuit, dar la fel de arogant si de "descurcaret". Spre deosebire de baronii traditionali, cei din noua generatie par nu doar mai putin preocupati sa-si acopere urmele afacerilor, ci si mai nepriceputi in a o face. In unele judete se lucreaza aproape pe fata cu bani publici: contracte de constructii pentru scoli, investitii in tehnici de calcul si orice altceva se poate plati de la buget. Iar spre stiinta celor care ar putea avea dubii in legatura cu persoanele care detin cu adevarat puterea locala, unii tin sa-si instaleze cabinetele parlamentare chiar in imediata vecinatate a birourilor prefectilor.
Pentru PNL, cazul Morega nu e doar stanjenitor, ci si complicat de gestionat. El produce mari prejudicii de imagine, dar e greu de transat rapid si radical, din cel putin trei motive. Primul e acela - si e vorba de o practica generalizata, cu stirea centrului - ca, de fapt, mai toti sefii din teritoriu sunt parte a unor retele de influenta legate de oameni din varful ierarhiei de partid, Dan Radu Rusanu in cazul de fata. Morega a avut doar ghinionul sa pice in plasa. Asa ca nu e usor de adoptat o masura severa impotriva sa. Pentru ca una cosmetica, de suspendare pe timp de o luna, a fost deja luata de ochii lumii. Poate ca pana la urma se uita!
Al doilea element tine de gestiunea puterii in partid. In PNL functioneaza o intelegere tacita: atata timp cat liderii de filiale sprijina actuala conducere, centrul nu se amesteca in treburile lor interne. In plus, pe principiul solidaritatii, sefii de filiale judetene nu au cum sa fie de acord cu pedepsirea, altfel decat de forma, a unuia dintre ei, pentru a nu crea un precedent de rau augur in ceea ce ii priveste. Neavand un lider puternic, cu autoritate si forta electorala, asa cum au fost la vremea lor Ion Iliescu la PDSR, Traian Basescu la PD sau Theodor Stolojan pe cand era presedinte la PNL, liderii liberali au in realitate putine parghii de presiune asupra filialelor. In fine, al treilea motiv tine de situatia particulara a PNL, care se confrunta cu o sciziune de facto, avand in PLD un potential aspirator de simpatizanti, dar si de activisti. De aceea, conducerea partidului e alergica la orice decizii care ar putea genera agitatii si dezertari in teritoriu.
Sigur, toate argumentele de mai sus ar putea fi contrabalansate de observatia de bun-simt ca prejudiciile electorale ale unui astfel de scandal pot fi semnificative. Mai ales ca electoratul traditional liberal, oricum bulversat de asocierea atat de explicita a PNL cu PSD si cu Dan Voiculescu, va privi cu ochi extrem de critici incapacitatea formatiunii conduse de Calin Popescu Tariceanu de a se descotorosi de oameni ca Ilie Morega. E de presupus chiar ca efectele din acest punct de vedere vor fi serios mai daunatoare pentru liberali decat au fost in trecut pentru pesedisti, care au platit si ei in 2004 pretul politic pentru lista lor de baroni. Numai ca de multa vreme liderii liberali nu se mai gandesc la acest gen de consecinte. Singura lor grija pare sa fie in acest moment cum sa se mentina la carma Executivului si cum sa se contreze cat mai eficace cu presedintele.
Fenomenul baronilor locali e o consecinta directa a manierei in care sunt organizate si functioneaza partidele politice in Romania - ca un ansamblu de structuri clientelare, cu alegeri aranjate in filiale si delegati preselectati pentru congrese, in care obedienta fata de lideri e o conditie obligatorie pentru accesul la functii de decizie sau pentru nominalizari in administratie. Lipsite de un suport ideologic consistent, dar si de criterii care sa asigure promovarea valorilor in interior, partidele sunt institutional cele mai nereformate entitati din viata publica autohtona.
De aceea, dincolo de avalansa de promisiuni si declaratii de bune intentii ale liderilor lor, in starea actuala, partidele politice nu au cum sa nu produca in continuare baroni locali care paraziteaza institutiile statului, controleaza sau cumpara bunavointa unor canale media locale (atunci cand nu le detin direct in proprietate, asa cum se intampla de exemplu la Constanta), adica fac legea in teritoriu. Tot ei sunt cei care propun oameni in functii, pentru administratia locala sau cea centrala, asa ca adesea din pozitii nu neaparat explicit de decizie sunt in situatia de a controla maniera in care se distribuie banii si se exercita puterea la nivelul judetelor. Asa ca, pana nu se va iesi din acest cerc vicios, adica nu vom asista la o reforma reala a clasei politice de care toata lumea vorbeste intens, dar pe care putini par dispusi sa o si promoveze, vom avea in continuare parte de institutia baronatului politic ca stare de fapt si ca stare de spirit.
