De același autor
Ştiu, cititorii vor o soluţie. Cred că presa oferă soluţii. Nu, presa nu oferă soluţii. Presa oferă puncte de vedere, de cele mai multe ori de acelaşi tip şi care, adunate într-o revistă, dau identitatea acelei reviste. Nu îl veţi citi pe Valentin Protopopescu în 22, nici pe Andrei Cornea în Cultura. În momentul în care punctele de vedere circulă, cititorii fideli (comozi faţă de ei înşişi, în primul rînd) se supără. Ei vor ca, de pildă, o revistă cu începuturi anticomuniste ca 22 să susţină anticomunismul, acum întruchipat de augusta persoană a domnului Băsescu.
Lor nu le poţi spune că miza anticomunismului este astăzi, mai ales în gura politicienilor, pură retorică, pentru că îşi pierd repausul gîndurilor. Remarca domnului Goşu din numărul trecut, cum că scena politicii româneşti se ordonează în funcţie de personalităţi, este foarte justă. De aceea avem intelectualii lui Băsescu versus cei feroce anti-băsescieni şi de aceea avem o tradiţie de gîndire politică de tip voievod bun versus boieri răi, pe care se bazează în primul rînd Traian Băsescu însuşi.
Iată că PNL a virat înspre PSD. Cine îşi mai face iluzii că aceste acronime au altă semnificaţie decît aceea de a numi cîte un grup de interes? Cei care şi le fac, suferă. Păcat. Dar tocmai de aceea, mi se pare haios apelativul lui Andrei Cornea, afectuos altminteri, „prietene liberal”. Ieri, în tramvaiul 41, cineva povestea că votase cu Antonescu, dar că acum partidul său, căruia îi uitase numele, se aliase cu Geoană. I-am spus eu că e vorba despre PNL. Pe ce lume trăim? Cine mai crede că liberalii au votat cu PNL sau că PNL este partidul cu care votează un electorat liberal? Cine mai crede că votanţii au opţiuni ideologice subîntinse de o cultură politică şi că asta le-ar fi utilă în raport cu oferta politică? Şi atunci votanţii PD-L-işti ce sunt? Democraţi? Cum se prezintă domnul Cornea prietenului liberal? Prieten democrat?
Haideţi să fim puţin realişti. Să nu ne mai minţim. Să încetăm să vedem în PSD comunişti, în PD-L conservatori sau libertarieni, în PNL liberali. Să observăm că e absurd ca un om ca Adriean Videanu să rostească numele unui Brătianu şi că PNL nu s-a predat comuniştilor ci că, avînd de ales între Băsescu şi Geoană, între două grupuri de oameni, l-a ales pe unul în detrimentul celuilalt. Cînd putea să nu o facă, din simţ moral. Aşa e. Şi ce dacă? A dovedit că acţionează la fel de interesat ca toţi ceilalţi politicieni români. De ce ar trebui ca cei care au votat cu Antonescu în turul I să voteze acum cu Băsescu? Trebuie să facem un turnir khazar ca să aflăm? De ce n-ar fi votat cu Băsescu de la bun început? Ce înseamnă Băsescu? Un strigăt de luptă anti-mogul.
Bun, poate PD-L să desfiinţeze averile unor oameni îmboăţiţi în tranziţie şi să le redea „poporului”? Există vreun partid care să refuze politizarea instituţională imediat ce ajunge la putere? Există vreo comisie de disciplină a unui partid care să-i tragă la răspundere pe membrii săi în alte cazuri decît cele de trădare, de trecere la adversar?
Nu. Orice moment zero în politica românească e posibil acum din partea oricui, indiferent dacă e roşie, lămîie sau portocală. Aşa cum starea de fapt se poate prelungi la nesfîrşit, fie cu Băsescu, fie cu Geoană. De aceea, declar iar, spre disperarea unora că, îmi pare rău, dar în turul II nu mă duc la vot. Mi-ar părea rău să aleg pe oricine dintre Băsescu şi Geoană. Mulţumesc pe această cale partidelor româneşti pentru calitatea discursului lor şi celor care văd în PSD nişte comunişti cruzi, ca şi celor care îl compară pe Băsescu cu Stalin sau cu marchizul de Sade. Celor care văd în PSD ciumă roşie, ca şi celor care văd în Băsescu răul învîrtoşat care trebuie răpus. Acestora, nu pot să le spun că primii responsabili de beţia electoratului românesc sînt chiar ei.
