De același autor
… daca nu si-ar fi facut-o singuri, ai putea crede ca PDL e urmarit de un ghinion teribil. Taman acum, cand logica bunului simt ii cere sa se reformeze dramatic pentru a-si asigura macar supravietuirea, cele doua optiuni raman deocamdata Blaga si Udrea. Adicatelea, din lac in put. Nici unul, nici celalalt, n-au nici macar umbra unei sanse sa relanseze partidul. Daca Vasile Blaga se iluzioneaza ca-l poate mentine la cota de avarie cu ajutorul aparatului din teritoriu, in asteptarea unor vremuri mai bune, Elena Udrea confunda copilareste vointa cu putinta. Mai lipseste sa-si puna costum de Superwoman si sa se arunce de pe bloc, convinsa ca va zbura. Cand isi propune sa rebranduiasca PDL si sa reapropie baza partidului de conducerea centrala da dovada de tot atata fler politic cat a avut cand l-a desemnat pe Prigoana candidatul PDL pentru primaria Bucurestiului sau cand a « pus » Romania pe harta turismului international cu frunza de pomina. Nu e suficient sa-ti pui cizme si sa dai cu mopul in fata camerelor de luat vederi pentru a convinge lumea ca esti gospodina. Sau, daca o convingi, lumea care te crede are o problema. Cum ai da-o, cum ai suci-o, bine nu-i.
Asta nu e ghinion, asta e Basescu. Degeaba arata presedintele in stanga si-n dreapta. Degetul acuzator s-ar cuveni indreptat spre oglinda. El i-a facut, el ii si omoara. Si Blaga si Udrea si Falca si EBA au fost facuti si crescuti de Basescu. Daca PDL a ajuns sa semene cu PSD (sau FSN) e pentru ca Basescu l-a mangaiat pe crestet chiar si atunci cand era evident c-o luase razna. Nu, Udrea nu e un politican remarcabil. Remarcabil e ca un politician de talia lui Basescu a ajuns sa creada una ca asta. Remarcabila e convingerea nezdruncinata ca reformistii din PDL, de la Monica Macovei la Cristi Preda si de la Toader Paleologu la Sever Voinescu l-ar uri intr-atat pe Blaga incat se vor imbulzi sa sustina « schimbarea » Udrea. Remarcabil e ca ai creat un partid in care reformistii de mai sus nu au nici o sansa de victorie si pe urma tot tu te superi.
Ar mai fi o solutie – ultima. Emil Boc. Si, inainte de-a izbucni in ras, mai ganditi-va o data. Boc e singurul de care acuzatiile de coruptie nu s-au lipit oricat si-au dorit-o adversarii, singurul care chiar s-a straduit sa asigure independenta Justitie, singurul care si-a asumat austeritatea, si singurul care ar putea beneficia atat de sustinerea in teritoriu cat si de cea a aripei reformiste. Din pacate, solutia e mai degraba utopica – si asta, ati ghicit, tot din cauza lui Basescu. Presedintele si-a disciplinat locotenentul mai mult decat si-ar fi dorit-o. Daca, aflat in vizita la Cluj, a incercat sa-l convinga pe Boc sa reintre in cursa pentru sefia partidului, cum a lasat de-nteles, n-a fost suficient de convingator. Marea problema a lui Emil Boc e ca ia forma vasului in care e turnat. Din clipa in care presedintele si-a delcarat fatis sustinerea pentru Elena Udrea, candidatura lui Boc la presedintia partidului ar echivala cu un act de rebeliune. Or, asa ceva Emil Boc nu poate face. Nu pana creste suficient pentru a purcede la o ucidere simbolica a tatalui.
Sau pana cand tatal nu se arunca de unul singur in suliti, de dragul fiului.
.jpg)
