De același autor
N-o sa ma ascund dupa degete : sunt si eu o fire emotiva. Lacrimez si eu usor, chiar daca de multe ori imi inghit lacrimile si ma prefac ca ma uit dupa fluturi. (Vorba unui veteran al razboiului din Vietnam care mi-a fost ghid pe Amazon : « It takes a man to wear pink ». In traducere complet libera, trebuie sa fii barbat sa nu te temi de latura ta femeiasca.) Asadar, de fiece data cand o urmaresc pe Ecaterina Andronescu aproape ca ma las convins. De fiece data, cand lacrimeaza, putin mai lipseste sa nu lacrimez si eu.
Dupa care dau un click pe www.integru.org si-mi revin. Imi inghit in continuare lacrimile, dar nu pentru doamna Andronescu, ci pentru poporul meu. (Imi este ingaduit sa spun asta ? Poporul meu ? Sau s-a pus vreun copy-right ?) Poporul meu, care se comporta ca o populatie si nu (mai) iese in strada decat daca e fript la stomac, i.e., buzunar. Poporul meu, care se transforma pe zi ce trece intr-o populatie incapabila sa se mai revolte pentru principii. Poporul meu, care accepta fara ridicari de sprancene sa fie pastorit de un individ care si-a dobandit doctoratul printr-un plagiat dovedit, a intrat prin furt in Barou, si a lasat Educatia si Cercetarea pe mana unei alte plagiatoare dovedite cu varf si indesat – Ecaterina Andronescu, facand si poante pe tema asta (aveti a ma ierta, n-am gasit alta poanta).
Poporul meu, care nu mai intelege ca ei nu traiesc cu mancare. Cu mancare traiesc animalele – si de aia se lasa manate, fara cracnire, la abator, cata vreme li se umple stomacul. Oamenii traiesc – si mor – pentru intelesuri, iar intelesurile nu trec prin stomac. Iar stomacul nu se umple cata vreme nu pricep asta.
Multumita unor oameni incapatanati, exista in continuare www.integru.org . Nu doar ca exista, dar astazi, miercuri, va avea lansarea oficiala intr-o noua prezentare. www.integru.org devine o platforma europeana si mai mult decat atat. Zeci de profesori universitari (deocamdata zeci) de o parte si de alta a Atlanticului, ba chiar si a Pacificului (nu glumesc) au acceptat sa devina colaboratori ai platformei, sa judece si sa discute cazurile de plagiat, atat punctual, cat si ca fenomen sistemic. Lumea academica normala intelege ca plaga plagiatului (din nou, n-am gasit alta poanta) risca sa subrezeasca ceea ce inca din Evul Mediu s-a numit “republica literelor”. Iar asta nu doar in Romania, ci in toata Europa si-n lume. Pentru ca nu exista insule in academie. Aici suntem cu totii interconectati. Un deget cu puroi din Romania sau Germania sau Japonia poate infecta o lume-ntreaga. Un om cat de cat responsabil nu poate ingadui asa ceva.
Asa ca fenomenul integru.org se globalizeaza incepand de astazi. Bulgarele a inceput sa se rostogoleasca. Mai pe inteles : e un soi de joc piramidal, un Caritas sau FNI (cum doriti), doar ca pe invers : fiecare dintre profesorii implicati va contacta alti profesori care se vor implica la randul lor, vor contacta altii si tot asa. Numai ca nu vand creme de fata sau iluzii. Vand doar adevarul.
Numai plagiator sa nu fi incepand de astazi.
Comunitatea academica internationala te va scuipa din gura ei, cum a facut-o deja cu fostul ministru al Educatiei si Cercetarii (plus alti cativa oameni, dintre care, sunt sigur, unii inocenti). Si, credeti-ma pe cuvant, oamenii astia, cand vor sa fie rai, sunt ca oltenii : Cin’ se ia cu mine rau, sa-l fereasca Dumnezeu, ca sunt sarpe de-ala rau ! Cand vine vorba de plagiat, astia n-au nici mama, nici tata, parca i-ar fi nascut o matusa, vorba unei amice. Te desfiinteaza. Incetezi sa mai existi. Vorba lui Tocqueville, nu te arunca nimeni la puscarie, nu te omoara nimeni, dar esti mai rau decat daca ai fi mort. Esti, din punct de vedere academic, o nulitate. Zero. Nada. Nimic.
Ce pedeapsa mai cumplita vreti?
In urma cazului de plagiat sesizat de catre www.integru.org , Ecaterina Andronescu, dimpreuna cu toti colaboratorii, a fost trecuta – de cateva luni ! – pe lista neagra al revistei Elsevier Journal of the European Ceramic Society (ECERS) in care a publicat un plagiat. Pentru necunoscatori, asta e cea mai mare pedeapsa academica – ti se interzice dreptul de publicare ! (Mai sunt si alelalte, administrativ-penale, cu bani si puscarie, dar asta e o alta poveste.) Ma indoiesc ca doamna fost-ministru al Educatiei nu stie de aceasta sanctiune, dar pana acum n-a suflat un cuvintel. Dimpotriva. A iesit in Adevarul cu un interviu tupeist : « Universităţile nu sunt instituţii pline cu răufăcători”, susţine fostul ministru al Educaţiei.
Ba iote ca sunt.
PS Aveti a-mi ierta tonul patetic, dar trebuie sa intelegeti ca o mana de oameni pot distruge nu doar viitorul a catorva mii de doctoranzi, care nu mai au nici o sansa sa studieze sau sa publice, pe cinstite, in Occident, ci viitorul unui intreg popor. Ca o adunatura de zombies nu poate fi numita popor.
PPS De foame au murit multi, recunosc. Dar recunoasteti si Dvs. ca de prostie au murit si mai multi. Iar astea, de obicei, vin in pereche. Ca Stan cu Bran.
.jpg)
