De același autor
Performantele economice ale noilor state membre ne fac sa privim cu multa incredere spre anii urmatori, prin atingerea obiectivelor noastre de reducere a decalajelor economice, implementare riguroasa a reformelor structurale si crestere a competitivitatii. Acestea sunt descrise intr-un raport comprehensiv al Comisiei Europene, publicat in luna mai 2006, cu ocazia sarbatoririi a doi ani de la ultima extindere a UE. Concluziile sale demonstreaza fara echivoc avantajele aderarii pentru noile state membre din Europa Centrala, dar semnaleaza si principalele provocari si reformele demarate la nivelul fiecarui stat nou membru pentru a le face fata.
Aceleasi evolutii economice demonteaza si mitul raspandit in vechile state membre, care isi exprimau ingrijorarea cu privire la costurile mult prea mari ale procesului de largire. In primul rand, ultima extindere a UE a dovedit ca nu paralizeaza functionarea institutionala a comunitatii europene. In al doilea rand, estimarile cu privire la contributia fiecarui cetatean din vechile 15 state membre la bugetul UE alocat extinderii, in perioada 2004-2006, s-a ridicat la 26 de euro anual, adica echivalentul unei cesti de cafea pe luna pentru a sprijini reunificarea tarilor europene.
Romanii sunt fundamental nemultumiti, dar optimisti - chiar daca acest optimism este usor in declin, ne releva ultimul Eurobarometru publicat la inceputul anului curent (Eurobarometrul 64.2, Opinia publica in toamna anului 2005. Raport National Romania). Nici temerile nu lipsesc din peisajul integrarii noastre in UE-25. Situatia economica, cresterea preturilor si somajul ne alimenteaza cu prioritate framantarile, alaturi de problemele legate de sistemul de sanatate, infractionalitate, pensii, impozitare, locuinte sau cele legate de sistemul educational. Rationamentele euro-sceptice palesc insa in fata evolutiilor economice din ultimii doi ani ale noilor state membre (NSM), care ne ofera un raspuns net favorabil intrarii in piata unica.
Crestere de 4% a PIB-ului agregat in 2005
Produsul Intern Brut agregat al NSM a crescut de peste doua ori mai rapid decat media europeana (1,6% in 2005), fiind sustinut puternic de fondurile comunitare primite. Statele europene bogate si-au asumat angajamentul de a sprijini dezvoltarea statelor cu venituri mai mici pe cap de locuitor prin:
• alocarea noilor state membre a 6,9% din cheltuielile bugetare ale UE-25, raportat la aportul acestora de doar 4,7% la PIB-ul comunitar, in anul 2004;
• cu o pondere a populatiei de 16,1%, noile state membre au contribuit cu doar 3,4% la bugetul comunitar, in anul 2005.
Transferurile nete de fonduri europene s-au ridicat la 0,6% din PIB-ul agregat al NSM, in 2004. La nivelul beneficiarilor individuali, banda este destul de larga, demarcata de Ungaria, cu 0,25% din PIB, si de Lituania, cu 2,1% din PIB. Din punct de vedere economic, utilizarea fondurilor comunitare are doua implicatii majore:
- genereaza crestere economica substantiala ("growth boost"), pe seama cresterii cererii de anumite bunuri si servicii legate de sectoarele beneficiare de investitii - efectul este direct, dar temporar -, dar si de cresterea veniturilor agricultorilor antrenate de platile directe (de exemplu, in cazul agricultorilor polonezi, aceste cresteri au fost de 75%);
- elimina disparitatile ("catching- up"), pe seama dezvoltarii infrastructurii si a resurselor umane - efectul este pe termen lung, dar nu este garantat.
Materializarea acestor efecte depinde, in principal, de trei factori care contribuie esential la o buna absorbtie a instrumentelor structurale:
• portofoliul de proiecte eligibile;
• capacitatea administrativa (programarea si implementarea);
• co-finantarea.
in statele noi membre capacitatea de co-finantare s-a ridicat in medie la 0,3% din PIB-ul agregat, cu niveluri mai scazute in cazul statelor mai bogate (precum Slovenia sau Malta - 0,1% din PIB), dar cu nivele superioare in cazul statelor baltice (0,6% din PIB).
Perspectivele Romaniei si Bulgariei sunt cu atat mai incurajatoare, cu cat asistenta financiara de preaderare disponibila in anul 2006 (1,4 miliarde de euro) este apropiata de cea de care au beneficiat toate cele 10 state noi membre in anul 2003 (1,6 miliarde de euro). Generozitatea europenilor are ca fundament decalajul mare la venituri.
In 2005, venitul mediu pe locuitor in UE-10 depasea 54% din media UE-15 (exprimata la paritatea puterii de cumparare), banda de oscilatie fiind insa larga: Letonia - 43% si Slovenia - 75% din media UE-15. Romania si Bulgaria se afla inca departe de aceste niveluri, cu ponderi de 32%, respectiv 31%.
Fluxuri importante de capitaluri private
Investitiile directe straine au facut un salt de aproape 70% in 2004, dupa o crestere similara anul anterior. Aceasta evolutie contrasteaza cu scaderea de 40% a investitiilor straine acumulate de UE-15, in anul 2004. Este notabila comparatia cu China, considerata marea atractie pentru investitorii din lumea intreaga, care a inregistrat in acelasi an o crestere de doar 13%.
Competitia Europei Centrale si de Est se manifesta in raport cu China in special din punctul de vedere al costurilor reduse. Avantajele oferite NSM au fost luate in considerare de puternicele firme germane, de exemplu, care nu au asteptat 1 mai 2004 pentru delocalizarea unor parti din lanturile lor de productie. Asa se explica ca, in momentul extinderii, aproape 60% dintre firmele germane erau deja prezente in regiune, conform unei anchete a Institutului de Cercetari Economice din Köln. In ultimii zece ani, ponderea importurilor germane care provine din NSM s-a dublat. Ea a atins 10,5%, in timp ce importurile din UE-15 au scazut de la 55% la 50%. "Doua treimi din cresterea productiei industriale germane de dupa 1995 provine in mod evident din subcontractarile (realizate) in tarile cu costuri reduse, comparativ cu numai o treime contributie interna de valoare adaugata", mentiona la momentul extinderii presedintele celebrului institut german IFO. Subcontractarile au permis astfel Germaniei sa compenseze stagnarea productivitatii interne, care a crescut doar cu 0,9% in 2005.
Accelerare spectaculoasa a productivitatii in 2005
Alimentata prin intermediul transferurilor importante de capitaluri si tehnologie, productivitatea "noii Europe" a crescut, in medie, in noile state membre ale UE, de la 4,1% in 2004, la 6,2% in 2005. Performante remarcabile s-au inregistrat in Polonia - de la 4,1% la 7,7% (plasand-o in prezent chiar inaintea Coreii de Sud), Ungaria - de la 3,7% la 6,3% si Slovacia - de la 3,9% la 5,5%.
Exportul: motorul principal al cresterii economice in 2005
Aceste evolutii permit statelor din Europa Centrala sa se propulseze pe piata mondiala, in special printr-o dinamica accentuata a exporturilor. UE-10 inregistreaza totusi deficite mari in schimburile cu exteriorul zonei, chiar daca situatia balantei lor comerciale s-a ameliorat. In ciuda avantajelor comparative puternice ale UE-10, comparativ cu UE-15, in comertul exterior cu automobile si mobila, echipamente electrice, pistoane pentru motoare, imbracaminte si produse minerale, aceste tari inregistreaza deficite comerciale structurale accentuate la produsele TIC, farmaceutice, echipamente speciale sau de masurare.
In anul 2005, Cehia a inregistrat pentru prima data dupa anul 1993 un excedent al balantei comerciale. O astfel de performanta a unei tari emergente nu este insa unica. De exemplu, China a inregistrat in acelasi an un excedent comercial record, care o situeaza pe locul al doilea dupa Germania. Surplusul comercial inaugurat de Cehia este insa semnalul unui dinamism economic real, daca se are in vedere ca aceasta tara nu dispune de resurse naturale importante.
Imbunatatirea nivelului de trai este lenta
Sa nu uitam insa ca oamenii sunt principalii actori ai integrarii, nu cifrele, iar performantele economice mentionate anterior pot antrena si costuri sociale.
Evolutia costului muncii in UE indica tendinta de convergenta a castigurilor salariale si nonsalariale intre statele din Vestul Europei si noile state membre. Media de crestere a costului salarial in UE-25 a fost de 2,7% in anul 2005, cu extremele reprezentate de catre Germania, cu cea mai redusa crestere a salariilor, de 1,1%, si Letonia, cu cea mai accentuata dinamica a costului salarial, de 15,7%. Comparativ, cresterea salariala medie bruta in Ungaria a fost de 6,6%, iar in Cehia de 4,2%. Cresterea preturilor administrate si ajustarea taxelor indirecte la reglementarile europene au exercitat presiuni majore asupra inflatiei, alaturi de celelalte cresteri mai usoare de preturi, mentinandu-se insa in banda de 1,6% in Cehia si 6,9% in Letonia.
Gradul de ocupare a fortei de munca a crescut cu 1% atat in vechile, cat si in noile state membre, insa rata somajului in UE-10 a crescut usor, de la un nivel de 13,4% dupa aderare, la un nivel de 14,5% in prezent. In Polonia, rata somajului s-a situat la 18,1% in ianuarie 2006, ceea ce inseamna ca 2,9 milioane de persoane sunt in cautare de locuri de munca. Aceasta situatie este surprinzatoare in special dupa valul de emigrare ce a urmat extinderii si care a condus in Polonia la scaderea ratei somajului sub nivelul de 20%, respectiv la 17,3% dupa aderare. Problema somajului nu va fi insa rezolvata doar de cresterea economica. Mai mult decat atat, in ciuda productivitatii record, Polonia a inregistrat o crestere economica de numai 3%, cel mai slab nivel din UE-10. O situatie asemanatoare prezinta si Ungaria. Dar trebuie mentionat si faptul ca in cele doua state numarul de ore de munca pe salariat este printre cele mai scazute din OCDE.
Cheltuielile publice si creditul de consum au permis mentinerea puterii de cumparare in UE-10. Coordonatorul editiei 2005 pentru Tableau de bord des pays d’Europe Centrale et Orientale al Centrului de Studii si Cercetari Internationale (CERI) a remarcat ca "majorarea cererii interne n-a cunoscut o accelerare dupa integrarea in UE, ea chiar s-a diminuat in mai multe tari" din UE-10. In acest context, nivelul de trai se imbunatateste foarte lent. Conform datelor Eurostat, 21% din populatia Slovaciei traieste inca sub pragul saraciei, 17% din gospodarii nu se pot incalzi suficient in timpul iernii, 8% nu dispun de instalatii sanitare in locuintele lor si o treime consuma carne o data la doua zile, comparativ cu 19% in Republica Ceha si 17% in Polonia. In ceea ce priveste cumpararea unui autoturism, aceasta este dificil de realizat pentru 29% dintre slovaci.
Traducerea performantelor economice in imbunatatirea nivelului de trai ramane marea provocare nu doar a statelor noi membre, ci la nivel european, la care Comisia Europeana raspunde cu un amplu program comunitar pentru perioada 2007-2013 (Cohesion Policy in support for Growth and Jobs. Community Strategic Guidelines). Acestea urmaresc crearea de locuri de munca, masuri pentru facilitarea imbinarii flexibilitatii fortei de munca cu corectitudinea remuneratiei, oferind totodata stimulentele necesare pentru formarea profesionala continua intr-o lume in continua schimbare, adica ceea ce se numeste coeziune economica, sociala si prosperitate ca obiective strategice ale UE.
