De același autor
Periodic, România e lovită de câte o tragedie - Colectiv, avioane prăbușite în munți, crime oribile, bebeluși arși în maternități. Mor oameni și în alte locuri ale „planetei Pământ“, ca să citez dintr-un cinic purtător de cuvânt al Casei Naționale de Sănătate. E drept, dar doar în România după câte un astfel de eveniment teribil nu se schimbă nimic de substanță. Presa urlă, oamenii protestează (sau nu), autoritățile își pun cenușă în cap (sau nu), responsabilitățile sunt pasate, în cel mai fericit caz urmează niște demisii și niște anchete. După care, lucrurile revin pe făgașul lor normal - incompetență, pile, nepotisme, politicianism, corupție, indolență, în sfârșit, tot ceea ce ține de specificul național al proastei guvernări.
Crima din Caracal este un caz-școală pentru cele de mai sus. Alexandra, adolescenta de 15 ani, a fost practic omorâtă cu bestialitate sub ochii statului, plătit, ce glumă proastă!, să o apere. Cu un curaj nebun, fata sună de trei ori la 112, spune că e legată cu sârmă, a fost violată și dă indicații despre locul unde se află unui ofițer de la Olt, care o tratează cu dezinteres, după, aflăm acum. „Vine, vine“, sunt ultimele ei cuvinte. Și a venit. Ce a urmat e teribil. O dovedesc resturile umane îngropate în curtea asasinului. Poliția le-a descoperit abia după 19 ore. Iar pe cele ale Luizei, după cinci luni.
Teribilă incompetența criminală a autorităților! De ce nu poate STS să localizeze cu exactitate apelurile, la 12 ani de la implementarea sistemului 112 și la 5 ani de la tragedia din Apuseni? Pentru că sistemul e nemodernizat, iar licitația pentru Advanced Mobile Location – AML, care poate depista un telefon cu o acuratețe între 5 și 50 de metri, a fost lansată abia vara trecută, dar sistemul va fi implementat în 2020, asta dacă se rezolvă până atunci în instanță contestațiile, despre care vorbește eternul Raed Arafat. După ce Comisia Europeană a demarat, în 2007, procedura de infringement împotriva României exact pentru problemele în localizarea apelurilor 112, sistemul a fost „modernizat“ de Teamnet-ul fondat de Sebastian Ghiţă, așa de bine că avionul pilotat de Adrian Iovan, prăbușit în munți, nu a putut fi localizat. Ghiciți cine s-a calificat la licitația din vara anului trecut? Un consorțiu din care face parte Teamnet!
Cum de au fost posibile crimele? Pentru că întregul stat e captiv (și asta nu doar din epoca Dragnea-Dăncilă) politizării, incompetenței, disprețului față de oameni, lipsei de conștiință. Șeful Poliției din Olt, de exemplu, e un politruc, retrogradat pentru prost „management“, pus în funcție, deși picase examenul, prin „împuternicire“. Cei mai mulți șefi ai inspectoratelor de poliție din țară sunt interimari și fac parte din clientela politică, nouă și veche. Politiștii locali sunt îmbârligați în rețele extinse de nepotism și pilăraie, când nu sunt mână în mână cu interlopii, și au mentalitate de Ev Mediu („O fi fugit cu vreunul, bă“ - i-ar fi spus ei tatălui Alexandrei). Legislația schingiuită de Dragnea și ai lui a făcut ca violatorii și criminalii să fie eliberați cu recursul compensatoriu, să prindă curaj pentru că s-au redus pedepsele și să folosească Secția Specială ca armă de intimidare a magistraților. Scoaterea SRI din anchetele penale (prin decizie a CCR) a scăzut capacitatea parchetelor de a rezolva astfel de cazuri unde e nevoie de localizări exacte și de interceptări, iar Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) e vraiște, nu are oameni suficienți și bine pregătiți și nici echipament performant. Una peste alta, instituțiile de forță sunt în cea mai proastă perioadă a lor, puse aproape la pământ, iar pentru asta direct responsabili sunt cei din Coaliția PSD-ALDE, cu Dragnea, Dăncilă și Tăriceanu în frunte.
Ce să mai discutăm de faptul că dacă Alexandra nu era nepoata lui Alexandru Cumpănașu, care a făcut presiuni, a amenințat, a dat telefoane și a pus presa pe jar, se îngropa cazul precum cel al Luizei, cealaltă fată din Caracal dispărută din aprilie și omorâtă de același criminal. Părinții ei, oameni simpli și fără relații, au fost tratați cu dispreț și luați la mișto: „E plecată cu Făt-Frumos“. Nimic nu s-a mișcat în cinci luni în acest dosar, nici măcar mașina în care s-a urcat Luiza nu s-au obosit politiștii sau procurorii s-o depisteze, cum au făcut acum, aflați sub presiunea publică, în cazul Alexandra. Dacă cineva, oricine, și‑ar fi făcut cât de cât datoria, Alexandra ar fi fost, poate, în viață. Ce pedeapsă merită, oare, polițistul care a deschis aplicația de localizare a apelului de abia după o oră?
Ca și la Colectiv, putregaiul a ieșit la suprafață. Ce folos? Speriate, hienele politice s-au și repezit să capitalizeze și să pună batista pe țambal, ca să nu se trezească cu vreun alt 10 august sau Colectiv. Exact asta face acum Dăncilă cu propunerea de referendum. Dacă mai era Dragnea, proceda exact la fel. Nici Dăncilă sau Tăriceanu, nici PSD și ALDE nu au învățat nimic din alegerile din 26 mai: oamenii nu mai pot fi păcăliți cu șmecherii de genul referendumului pentru înăsprirea pedepselor. Știu foarte bine că e suficientă o OUG și că soluția trebuie să fie una de fond: reformarea din temelii a statului pe criterii de performanță, începând cu Poliția, refacerea codurilor penale distruse și modernizare rapidă a sistemului de localizare folosit de 112.
Pe de o parte, Dăncilă e speriată că tragedia de la Caracal îi va submina șansele (și așa inexistente) la prezidențiale, iar ura împotriva PSD se va ridica, iarăși, ca tsunami-ul, pe de alta, vrea să profite politic, trecând STS-ul în subordinea vreunui minister. Prinde bine la alegeri să controleze softul. Cine spunea că e „tută“? Iată ce bine știe să se cațere pe cadavre. //
