Agitatie de prisos

 La prima vedere, domneste o imensa agitatie în politica zilele acestea. Un observator neavizat ar spune ca se darama sandramaua: toti se paruiesc cu toti. Dan Voiculescu redevine „Felix“ prin gratia  CNSAS si ameninta ca va iesi cu marele sau partid de la guvernare si ca va da în judecata pe toata lumea. PD si PNL continua sa-si care linistiti pumni, Tariceanu si Basescu se sfideaza reciproc si nici nu mai catadixesc sa schimbe cateva cuvinte de curtoazie. Profitand de deruta coalitiei, marele strateg Geoana a introdus motiunea de cenzura cu care spera sa lichideze guvernarea portocalie si cere alegeri anticipate. Umbla zvonuri despre discutii dintre PSD si PD pentru formarea unui alt guvern, dar, între timp, PRM, caruia PSD tot îi face curte, anunta ca nu va vota motiunea de cenzura. Pe deasupra, se vorbeste din cand în cand despre restructurarea guvernului, propusa de democrati si refuzata de liberali. Si asa mai departe!

 De fapt, nu se întampla aproape nimic si cred ca nici nu se va întampla. Toate zgmotele acestea sunt trosniturile superficiale ale unei cruste politice tot mai nesemnificative. PC probabil ca nu va iesi de la guvernare, caci si-ar pierde orice ratiune de existenta, departe de putere. Dar, si daca va iesi, tot nu se va schimba aproape nimic. Parlamentarii PC vor vota ca si pana acum, asta în caz ca vor ramane parlamentari PC si nu vor trece la PNL sau PD. Pe d-l Seres nu-l va regreta nimeni. Guvernul nu va cadea. Motiunea nu va trece. Nimeni, de fapt, nu vrea sau nu mai vrea alegeri anticipate. Nimeni nu vrea alt guvern. Legile restante pentru aderare, inclusiv cea a  Agentiei pentru Integritate, Legea sponsorizarii partidelor, vor fi votate cu maraieli din partea parlamentarilor, care îsi vor vantura frustrarile pe Monica Macovei, dar vor fi votate, fiindca o cere Bruxellesul. Lucrurile vor merge înainte, mai cu un scandal, mai cu o demisie, mai cu o asa-zisa dezbatere. La toamna va mai fi un Raport de monitorizare - ultimul, iar la 1 ianuarie 2007 vom bea sampania pentru intrarea în UE. Dupa care vor creste preturile la utilitati. Etc.

In fapt, am tot mai mult impresia ca încep sa nu prea mai conteze scandalurile produse de politicienii nostri. Exista deja în actiune o logica a integrarii care le reduce enorm marja de libertate sau, spus mai brutal, politica romaneasca îsi pierde treptat suveranitatea. Se fac lucrurile care trebuie facute, mai repede sau mai încet, dar pana la urma se fac. Iar ei mimeaza tot mai mult o vointa autonoma care, în realitate, le scapa tot mai mult printre degete. Si e foarte bine ca e asa, deoarece, judecand dupa performantele lor bine cunoscute, nu prea au cu ce sa se laude.

 Asa se explica de ce, de fapt, ai sentimentul ca sub suprafata învolburata a politicii domneste calmul. Lucrurile importante se petrec deja în alta parte. Cred ca lumea a înteles destul de bine lucrul acesta si e relaxata. Se priveste la  Campionatul Mondial de fotbal. Se fac de zor pregatiri de vacanta. Super- si hipermarketurile sunt pline de cumparatori. Strazile si soselele principale nu mai fac fata numarului în continua crestere de automobile noi. Tot mai multi oameni fac credite pentru a cumpara case, masini, electrocasnice, calculatoare. Pana si cartile au început sa se vanda mai bine, asa cum s-a vazut la Bookfest. De ce ne-am mai sinchisi atunci prea mult de santajele lui Voiculescu, neghiobiile lui Geoana sau ezitarile lui Tariceanu?