Andropauza reprezentativa

Nu stiu de ce multi romani se plang ca politicienii pe care i-au votat nu îi re­pre­zinta. N-au dreptate! Acuma, desigur, daca d-l Cutare se crede reprezentat nu­mai daca are si el ceva similar caselor lui Nastase va avea o tristete. Dar acolo, vreun termopan-doua, la care tanjeste de doi ani de zile, poate avea chiar si el si, ori­cum, la îndemnul d-nei Cutare si-a pus în gand ca neaparat pana la anul sa-si ia. Ba chiar o sa-si ia si un tablou, o copie de­sigur, ca sunt la moda!

Asadar, eu cred ca, la modul general, sun­tem reprezentati foarte bine: Ludovic Or­ban, mare viceprimar liberal de primar ge­neral neliberal, insulta femeile, colege de partid si de Alianta (o vorba n-a suflat de Rodica Stanoiu, oare de ce?), si nu se întampla nimic la partid sau la Alianta. Bar­batii natiei sunt încantati, ca si ei le in­sulta cu hotarare pe ale lor ("ca bine le-a spus-o, parca nu stim noi ca, etc. etc."); femeile victimizate (dintre care un esan­tion politic reprezentativ se afla în sala în care tribunul liberal perora) nu par din­ cale afara de manioase: într-un mod re­­pre­zentativ, printr-o "falsa constiinta" s-au­­ predat pesemne "patriarhatului". La par­­­tid nu se da nici macar o sanctiune. S-au miscat vreo doua-trei feministe sa pro­tes­teze, dar ele nu sunt reprezentative; par­ca nu stim noi ca feministelor li se poa­te aplica vorba lui Nietzsche, adresata "me­nadelor" wagneriene: "ceva nu este în regula cu sexualitatea lor: fie duc lip­sa de copii, fie, în cazul cel mai ac­cep­tabil, de barbati"!

Poporul roman - care are instincte sa­natoase - nu iubeste nici feministele, nici "corectitudinea politica": de aceea nu s-a suparat prea tare nici pe d-l Iorgovan care gasea homosexuali si masoni prin grupul advers. Iar o bataie-doua prin parlament nu ar trebui nici ea sa-l scan­da­lizeze pe romanul reprezentativ, re­prezentabil si bine reprezentat: nu fa­ce el la fel, la coltul blocului? Dorm par­lamentarii la sedinte? Specialistii au de­cretat ca sunt la andropauza, bietii! Cum am putea nega reprezentativitatea lor pentru o parte mare a partii virile a natiei care înfatiseaza, pretutindeni un­de te uiti, aceleasi simptome clasice, de­rivate cu siguranta din aceleasi triste cau­ze? Macar e de sperat ca, avand în ve­dere situatia, au cu totii vise frumoase si asemanatoare!

Poporului roman, într-o mare ma­jo­ri­ta­te, nu-i place nici Securitatea, dar nu-i su­parat pe securistii si turnatorii natiei, ca sunt si ei oameni, buni romani si crestini etc. Nu-i place coruptia, dar n-are nimic cu coruptii lui personali, ca are si el un fin sau un nas, undeva, la nevoie etc. In ge­ne­ral, romanul e "pragmatic", adica face aproa­pe orice pentru termopane mai mari.

La fel sunt si politicienii: morala lor e pragmatic-reprezentativa, ceea ce e foar­te bine: toti au clamat nevoia de a rascoli din nou prin dosarele Securitatii de la CNSAS, dar, cand a fost vorba de vot, au votat pe dos, sau au dat consemn de vot in­v­ers, sau Dumnezeu stie ce au facut, dar tot focul entuziasmului antisecurist s-a stins - tot ca la andropauza. Cam timpurie pentru unii! Dar sa nu mi se spuna ca ce s-a întamplat recent la Colegiul CNSAS cu apli­carea principiului "una ne întelegem si alta facem" nu-i reprezentativ! Ca este! Sa nu mi se spuna ca eterna sfada în Alianta nu-i reprezentativa pentru "sentimentul ro­manesc al fiintei"! Ca este! Sa nu mi se spuna ca insultele, înjuraturile, mahalaua, vor­birea dezarticulata si presarata cu agra­matisme nu sunt reprezentative, ca sunt!

Sa nu mi se spuna mai ales ca avem ne­voie de "reformarea clasei politice", de "alt­fel de politicieni", de "un alt stil de a face politica", de vreo "revolutie a binelui", ca simt cum ma cuprind impulsuri ucigase (foarte reprezentative, de altfel): nu,  nu vrem alta clasa politica, pentru ca asta de acum ne reprezinta întocmai - ceea ce e si democratic, si conform standardelor UE -, în vreme ce o alta, "reformata", ma tem ca va voi sa-si ia pe altii decat noi ca sa-i reprezinte - "corecti-politic", co­recti-corecti, nepatati, care nu înjura, nu beau, respecta femeia, fideli în viata, con­stiin­ciosi la locul de munca si, vai, fara an­dro­pau­za...