Răspuns comisarului Socol

D-l consilier de stat Socol judecă la fel precum comisarul sovietic: nu vorbeşte nimeni care nu are voie de sus.

Citesc pe Contributors.ro un articol sem­nat de Cristian Socol, consilier al primului ministru şi conferenţiar ASE, intitulat Pro­paganda anti (anti-UE?) sau cum să lupţi împotriva României. Teza autorului – desprinsă par­că din reţetele bucătăriei naţional-comuniste de pe vremuri – e simplă şi cris­talină: cei care mai în­drăz­nesc să critice actuala coa­liţie pe motiv că ar prac­tica o retorică şi chiar o po­litică antieuropeană „s-au încolonat în ceea ce eu nu­mesc Grupul împotriva Ro­mâniei“. Bineînţeles că, desfăşurând din plin această campanie de defăimare, Gru­pul în cauză, mai aflăm, exersează „mer­sul în genunchi către parte din leader­ship-ul occidental“. Autorul mimează sur­prinderea în faţa unei răbufniri iraţionale din partea zisului Grup şi apoi scrie că „aro­garea de facto de a purta drapelul pro­european al României (nevalidată sau legitimată de cineva) este de neînţeles“.

Eu, în schimb, am înţeles: n-au cerut voie de la partid nici Monica Macovei, nici Cris­ti Danileţ ori Alina Ghica, când s-au opus încercărilor anticonstituţionale de astă-va­ră; şi asta e inacceptabil pentru con­si­lierul primului ministru. Nici judecătorii de la Curtea Constituţională care au scris Co­misiei de la Veneţia nu au primit per­mi­si­u­nea să „se încoloneze“ de capul lor în Grup, denigrând ţara şi poporul. Nici jur­naliştii care mai au logică şi onoare, pre­cum Dan Tăpălagă, Dan Turturică, Robert Turcescu, Andreea Pora şi încă o mână nu au depus cerere de „reprezentare a Ro­mâ­niei“. Nici ei n-au dreptul la „drapel“ şi ase­menea şi „reformiştii“, „deontologii“, „intelectualii lui Băsescu“ şi alte figuri duşmănoase. Noroc că ICR e de mai multe luni în mâinile „patrioţilor“, că biata ima­gine a ţării ar fi fost şi mai ţăndări decât e. D-l consilier de stat So­col judecă la fel precum co­mi­sarul sovietic: nu vor­beşte ni­­meni care nu are vo­ie de sus.

Dar oare dificultăţile pe ca­re actuala gu­vernare le are pe plan ex­tern sunt numai un rezultat al „propa­gan­dei“ care „arun­că pata an­ti-UE pe liderii coaliţiei de gu­vernare“? Gro­zavă in­fluenţă şi putere trebuie să aibă o mână de oameni încât să dis­cre­di­te­ze un mare european pre­cum Ponta, pentru care va­lorile onestităţii, inclusiv aca­demice, sunt sacre, ori să strice reputaţia de om de stat proamerican a lui Crin An­tonescu, acest mare liberal ca­re e parcă mo­destia şi înţelepciunea întru­chipate!

O ţară întreagă e în mâinile lor: au 70% din parlament şi tot nu se satură, aşa că, pentru divertisment, mai atrag vreun de­zertor; au toate consiliile judeţene, toate deconcentratele; presa mare şi puternică e a lor. Tot nu le ajunge: nu stăpânesc în­că Curtea Constituţională, la vârful par­che­telor nu şi-au pus oamenii, nici la ÎCCJ, iar puciul de la CSM nu se ştie ce rezultat va da până la urmă. Năstase e încă în închisoare, iar alţii se pregătesc să intre. Căci, da: au mai rămas câţiva oa­meni nearondaţi care nu s-au predat, care mai ridică vocea şi, vai ce nenorocire! toc­mai lor li se dă ascultare la Bruxelles, la Berlin, la Washington: pesemne, zic unii, fi­indcă şi-au arogat numai „drapelul pro­european“, şi nu, în mod fraudulos, titlul de doctor universitar. Ei nici nu s-au aliat cu un informator declarat, nici nu s-au so­lidarizat cu orice corupt, cu condiţia să fie de-al lor, nici nu au stat în parlament în incompatibilitate, în pofida legilor scrise ale ţării, dar şi nescrise ale onoarei, nici nu i-au expediat înapoi pe finlandezi la re­nii lor şi pe francezi la Carrefour-ul lor. Nu lor li se cere, ca semn de credibilitate, să organizeze un concurs corect pentru pos­turile de şefi ai Parchetului General şi DNA şi nu ei sunt cei care rezistă eroic îna­intea firmanului „Înaltei Porţi“. Dar ce im­portanţă are?

Pentru d-l Socol şi şefii săi, realitatea du­ră, faptele nu există: nu există decât „pro­paganda“ „Grupului împotriva Ro­mâni­ei“! Pe când vor veni să-i ia la întrebări pe respectivii din Grup?

Uneori mă gândesc că noi, cei care ne re­cunoaştem vizaţi de astfel de texte tică­loase, ar trebui să schimbăm foaia: a pro­testa în numele bunului simţ, al raţiunii, al adevărului se pare că nu are niciun efect asupra acestor oameni. Atunci, poate că ar trebui să recurgem la un alt limbaj - al puterii şi misterului: să le spunem, mai pe ocolite, mai direct, că da, că „noi“, Gru­pul, suntem pe bune parte a unui mare com­plot internaţional, că suntem foarte puternici sub aparenta noastră fragilitate şi că, aşa cum chiar ei o intuiesc, influenţa „noastră“ e imensă; că oameni ca Daniel Mo­rar determină prin mijloace oculte po­litica americană; că Angela Merkel e în ge­nunchi înaintea Monicăi Macovei, ale cărei ordine le execută servil (evident din mo­ti­ve care nu-i îngăduit să fie dezvăluite ne­iniţiaţilor). Am mai putea adăuga, aşa, în trea­căt, că judecătoarele Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc şi Alina Ghica influenţează prin procedee paranormale politica lui Bar­roso, Reding şi a cui mai vreţi. Că doar alt­fel nu se explică de ce mărimile inter­na­ţionale dau crezare vorbelor câtorva ne­buni, isterice, frustraţi şi aşa mai departe, ig­norând faptul că 4,5 milioane fac zid vi­tejeşte şi cu piepturile oţelite în jurul USL! Mai ştii, s-ar putea să-i înfricoşăm puţin, că unii dintre ei nu sunt foarte curajoşi! Pro­pun să începem deci, sugerând cu vor­be meşteşugite că, de exemplu, jude­că­to­rul Cristi Danileţ, aruncat fără niciun mo­tiv, ca o măsea stricată, din CSM, e de fapt membru de vază al unui club internaţional ultrasecret şi atotputernic în care sunt mem­bri şi Obama, şi Putin, iar mare ma­estru e Băsescu (mai era şi Chavez pe aco­lo, dar a murit, din păcate) şi că javra de pază a democraţiei pe nume Antena 3, ca­re l-a târât în noroi cu familia sa cu tot, s-ar putea s-o păţească în mod misterios, în­­tocmai celor care pe vremuri au violat mormântul lui Tutankhamon, după cum stă scris şi într-un catren al lui Nos­tra­damus...

„Glumiţi, nu-i aşa?“ va zice partea ad­ver­să. La care noi le vom răspunde criptic, para­frazând un celebru loc din Scripturi: „Voi spuneţi că glumim“. //