De același autor
Al doilea mandat este pentru manualul de istorie. Va intra în paginile lui cu realizările sale. Dacă le va avea.
Cu 4 zile înainte de turul al doilea, decisiv, al alegerilor prezidenţiale, până şi cei mai consecvenţi susţinători ai lui Traian Băsescu se împăcaseră cu ideea înfrângerii. Că diferenţa nu era de 6-8 procente, cum pretindeau instituţiile de sondaj, proprietatea oligarhilor, ci doar de 3-4 era deja un amănunt lipsit de relevanţă.
Victoria „Coaliţiei Anti“ părea atât de sigură, încât oligarhii nu şi-au mai luat nici cele mai mici măsuri de precauţie. Proiectul lor, împiedicarea ca Băsescu să obţină un al doilea mandat, era pe punctul de a reuşi. Mai trebuia să aştepte doar câteva zile.
Aroganţa, pentru că nu-l poţi bănui pe Dinu Patriciu de atât de multă prostie, ba dimpotrivă, l-a făcut pe arhitectul alianţei PSD-PNL să se întâlnească ostentativ cu Adrian Năstase, Teodor Meleşcanu şi S. Roşca Stănescu, parcă pentru a confirma acuzaţiile lui Băsescu la adresa oligarhilor care trag sforile în politică. Tot aroganţa trebuie să-l fi împins pe Dinu Patriciu să conducă personal faimosul atac cu filmul de la Ploieşti împotriva lui Băsescu, chiar din studiourile Realităţii TV, ca pe o şarjă de cavalerie pe dealurile de la Waterloo. Bomba de campanie s-a transformat în braţele lui Patriciu într-o pocnitoare. Dorinţa de a-l lovi personal pe Băsescu, pe care-l consideră vinovat pentru noaptea petrecută în ancheta procuraturii din 2005, l-a împins să intre în direct la Realitatea, pentru a confirma – a câta oară – teoria că oligarhii se află în spatele candidatului Mircea Geoană.
„Coaliţia Anti“ încă mai spera în obţinerea victoriei până în seara dezbaterii televizate. Totul s-a năruit când Geoană a recunoscut că s-a întâlnit cu Sorin Ovidiu Vântu. Până şi cei mai aprigi susţinători ai preşedintelui PSD au privit îngheţaţi fotografiile care-l înfăţişau pe Geoană intrând la miez de noapte, cu 20 de ore înaintea confruntării televizate, în casa oligarhului. Vizita la Vântu a îngropat cariera politică a lui Geoană. Ea rămâne un episod obscur, ca atâtea altele din istoria recentă a României, dar decisiv.
Extrădarea din Indonezia a lui Nicolae Popa, colaboratorul lui Vântu la FNI, anchetarea sa şi respectiv reluarea cercetării lui Vântu ar putea să ne sugereze, cel puţin, dacă e vorba doar de aroganţă, prostie sau e o veritabilă conspiraţie. Nervozitatea cu care oligarhul însuşi a ieşit după dezbatere la Realitatea, anunţând că Geoană a fost invitat să se relaxeze pentru că era încordat, indică aroganţa drept cauză a acestei inexplicabile întâlniri.
Nu Băsescu l-a înfrânt pe Geoană duminică. Pe Geoană l-a înfrânt aroganţa oligarhilor care s-au crezut dumnezei pe pământ.
Lor trebuie să le mulţumească Băsescu. Familiei Voiculescu, pentru că Antenele ei, cu Ciuvică, Ciutacu, Tudor, Badea, Ciorbea, Teodorescu, Stan etc. ne-au confirmat, seară de seară, că, prin ceea ce face, Băsescu este singurul adversar redutabil al oligarhilor, iar Monica Macovei şi Daniel Morar sunt coşmarul politicienilor corupţi care au devalizat România şi sustrag banul public. Lui Vântu ar mai trebui Băsescu să-i mulţumească pentru că Nistorescu, Tatulici, Popescu, Dinescu, Dumitrescu, Sincai, Prelipceanu, Chirieac, Roşca Stănescu, Ursu etc., mai ales în ultimul an, ne-au scos din casă şi ne-au trimis la vot, tocmai pentru a sancţiona manipulările grosolane ale Realităţii TV. Oricâtă apă ar curge pe Dunăre, nu va putea să spele toată ruşinoasa prestaţie a multor jurnalişti care şi-au privatizat profesia şi conştiinţa.
E lungă lista celor cărora ar trebui să le mulţumească Băsescu. Scandalos, cu totul scandalos este faptul că pe această listă se află Alexandru Sassu, preşedintele director al televiziunii publice. Adică o televiziune plătită din taxele strânse de la mine şi de la dumneavoastră. Care, de foarte puţine ori, în ultimii 20 de ani şi-a îndeplinit misiunea pe care orice televiziune publică o are.
Cât despre Băsescu...? După ce le va mulţumi oligarhilor pentru că ne-au convins că el este singura soluţie rezonabilă pentru fotoliul de preşedinte, ar trebui să-şi demonstreze sieşi, dar şi nouă, că ştie ce să facă cu victoriile pe care le obţine. Al doilea mandat este pentru manualul de istorie. Va intra în paginile lui cu realizările sale. Dacă le va avea. Acolo nu mai sunt oligarhii să-l ajute.
