MH 17, ghinionul președintelui Putin

Joi, 17 iulie, cursa Amsterdam - Kuala Lumpur a Malaysian Airlines (MH 17), cu 298 de oameni la bord, s-a prăbușit de la peste 10.000 de metri altitudine, în estul Ucrainei, într-o regiune controlată de rebelii proruși, la peste 50 km de granița cu Rusia.

Joi după amiază, pentru câteva zeci de se­cunde, în apropierea satului Grabovo, în­tr-o zonă minieră a bazinului Donbass, din cer au căzut nu doar bucăți de avion, tot felul de bagaje, ci și oa­meni. Unii erau încă legați de scaunele avionului. Alții pur și simplu parcă zburau prin aer. Unele trupuri au ajuns departe pe câmp, în la­nuri de floarea soarelui sau de porumb. Altele s-au prăbușit cu zgomot pe ga­raje, pe cărările asfaltate din­tre blocuri sau au căzut pe câte o casă, spărgând aco­perișul. Zona în care s-au răspândit res­turile avionului și trupurile pasagerilor are un diametru de 32 km. La aproape pa­tru zile de la producerea tragediei, până luni la prânz, au fost adunate peste 250 de cadavre, iar alte 60 de fragmente umane (unele aflate în descompunere, altele mân­cate de animale sălbatice) au fost strânse și depozitate în vagoanele frigorifice ale unui tren garat în stația de cale ferată Torez, din apropiere. Liderii separatiști ca­re controlează operațiunea au anunțat că abia după sosirea experților internaționali trenul se va putea pune în mișcare și va transporta resturile umane la Harkov, un­de s-ar fi pregătit condiții pentru ca fami­liile sau apropiații victimelor catastrofei aviatice să poată parcurge procedura de identificare a cadavrelor.

Confirmarea tragediei aviatice a fost urmată de o gigantică ope­rațiune de manipulare. Imediat televiziunile rusești, controlate de stat, au declanșat o vastă ope­rațiune de intoxicare.

Russia Today, vârful de lance al pro­pa­gandei Kremlinului pentru străinătate, a relatat la scurt timp despre faptul că lângă Boeingul 777 al Malaysian Airlines ar fi fost observate două avione militare ucrai­nene, care - se sugera - ar fi doborât cursa MH 17. În dispozitivul de intoxicare a intrat și presa scrisă, Komsomolskaia pravda și chiar oficiosul guvernului de la Moscova, Rossiiskaia gazeta, relatând des­pre faptul că armata ucraineană ar fi în­cercat să doboare avionul președintelui Pu­tin, care chipurile ar fi trecut pe acolo, însă cu o zi mai înainte.

A doua zi, vineri dimineața, principalul ca­nal al televiziunii de stat, Rossiia 1, a dat drept certă informația că avionul ma­la­e­zian a fost doborât de către ucraineni. Câ­teva ore mai târziu, același post a lansat versiunea că traseul cursei MH 17 ar fi fost deviat cu 300 km, piloții fiind vinovați pen­tru că au intrat într-o zonă nesigură pentru zboruri aeriene. Și asta în ciuda fap­tului că reprezentanți ai Malaysian Air­lines anunțaseră încă de joi seara că tra­seul a fost cel indicat de Eurocontrol și că pe același culoar au zburat mai multe avi­oane în acea zi. Tot vineri, canalul de știri Vesti TV (Rossiia 24) a postat un articol stra­niu pe site-ul propriu, care prelua un mesaj al comandatului armatei separatiste din Donețk, Igor Ghirkin (Strelkov), care spunea că, din informațiile culese de pe te­ren, în avionul malaezian se aflau cor­pu­rile unor oameni morți cu câteva zile îna­inte de catastrofa aviatică, deci avem de-a face cu o conspirație menită să-i dis­cre­diteze pe insurgenții proruși. E drept că pâ­nă și Rossiia 24 a spus că povestea lui Strelkov e greu de crezut, ceea ce însă n-o împiedică să afirme că informația trebuie să fie luată în considerare pentru că pro­vine de la un „cap limpede de militar“. În seara de 18 iulie, teza principală a pos­tului de știri era că ucrai­nenii au doborât cursa MH 17, iar SUA manipulează opinia publică mondială pentru a lua locul Rusiei ca principal distribuitor de gaz și petrol în Europa. Războiul informațional con­tinuă și după patru zile, ca și când Kremlinul ar pregăti opinia pu­blică din Rusia pentru război. Televiziunile amintite, ca și majoritatea presei scrise se află direct sau indirect sub controlul au­to­rităților ruse, nu e vorba de excese jur­nalistice din partea unor particulari.

Și în ciuda turației la care funcționa imensa mașină de propagandă rusească, acu­zația lansată imediat după tragedia avia­tică de către președintele Petro Poro­șenko, potrivit căruia de tragedia aviatică se fac vinovați insurgenții proruși care au doborât avionul Boeing 777 cu o rachetă sol-aer, a părut mult mai credibilă. Di­verse informații culese de pe teren veneau să confirme această versiune.

La eterna întrebare rusească cine-i vi­no­vat? răspunsul lui Vladimir Putin a fost ca­tegoric: Ucraina, pentru că în spațiul ei ae­rian s-a produs catastrofa. De altfel, de câ­teva zile încoace, media rusești repetă la unison teza Kremlinului, potrivit căreia tra­gedia n-ar fi avut loc, dacă „ostilitățile n-ar fi fost reluate în sud-estul Ucrai­nei“.

Cu această teză, însă, nu doar Kievul nu este de acord, ci și majoritatea can­ce­lariilor occidentale. Vineri, 18 iulie, pre­șe­dintele Barack Obama a anunțat că spio­na­jul american deține date certe potrivit că­rora Boeingul a fost lovit de o rachetă sol-aer, trasă din zona controlată de se­pa­ratiștii sponsorizați de Moscova. Iar du­minică, 20 iulie, șeful Departamentului de Stat de la Washington, John Kerry, a ofe­rit mai multe interviuri televiziunilor ame­ricane afirmând că SUA au refăcut filmul evenimentelor: o rachetă sol-aer trasă din­tr-o zonă controlată de insurgenți a do­borât avionul malaezian cu 298 de oameni la bord, sistemul de rachete sol-aer a fost adus din Rusia, tot de acolo acum câteva săptămâni a venit un convoi cu apro­xi­mativ 150 de vehicule blindate, tancuri, artilerie, multiple lansatoare de rachete, insurgenții au fost antrenați în Rusia ca să utilizeze un astfel de complex de rachete sofisticat, înregistrarea audio difuzată de serviciul secret ucrainean în care liderii separatiști vorbesc despre doborârea unui avion civil este autentică, iar la CBS șeful di­p­lomației americane a vorbit și despre înregistrarea video în care se vede cum este evacuat din aceea zonă un sistem de rachete sol-aer, din care, de pe suportul de patru, lipsește o rachetă. Principalele cotidiane americane au relatat, indicând oficiali americani sub acoperirea ano­ni­ma­tului, că Washingtonul are informații des­pre o tabără de antrenament în apropierea orașului Rostov pe Don, unde sunt pre­gă­tiți separatiștii pentru utilizarea sistemelor complexe de arme sofisticate, inclusiv rachete cu rază scurtă de acțiune.

Într-un interviu video postat duminică pe site-ul secției de limbă rusă a BBC WS, Vitali Naida, șeful contrainformațiilor din SBU (Serviciul de Securitate Ucrainean), oferă detalii importante: asupra MH 17 s-a tras cu sistem de rachete sol-aer Buk M 1, din zona Snejnoe, controlată de rebeli, la ordinul lui Igor Bezler, agent GRU (spio­najul militar), absolvent al Academiei de informații Dzerjinski de la Moscova, activ în evenimentele din Crimeea.

La rândul său, Petro Poroșenko, într-o discuție telefonică cu președintele Hol­lande, a afirmat că Ucraina are imagini din satelit cu locul de unde s-a tras ra­ch­e­ta care a doborât avionul Boeing 777.

Totuși, separatișii proruși declară în ul­timele zile că nu au rachete care să do­boare avioane la peste 10.000 metri alti­tu­dine. Asta după ce, mai înainte, s-au lău­dat că au astfel de sisteme de rachete.

Cancelariile occidentale i-au indicat președintelui Putin că ar trebui să-și asume res­pon­sa­bi­litatea pentru tragedia aviatică. Scenariul potrivit căruia MH 17 ar fi fost doborât de un avion ucrainean este greu de acceptat. După ce, la 14 iulie, insurgenții au doborât un avion de trans­port militar ucrainean AN - 26 în regiunea Lugansk, la 15 iulie aviația militară ucrai­neană a oprit zborurile în zonele în care au loc lupte până la investigarea acelui caz. Deci, la 17 iulie, în zonă nu au zburat avioane ucrainene. Dacă s-ar fi tras de pe un avion de vânătoare, ucrainean sau nu, Boeingul ar fi explodat în aer, iar resturile ar fi arătat cu totul altfel. Niciun complex de rachete sol-aer Buk M1 al armatei ucrai­nene nu era în zonă. Nicio rachetă ucrai­neană de acest tip n-a intrat pe mâna insurgenților proruși. Deci s-a tras dintr-un complex adus special din Rusia, care - probabil - a fost deja evacuat. Prima in­formație despre catastrofa aeriană a fost oferită de președintele Putin lui Barack Obama la finalul unei discuții telefonice, înainte ca vestea tragediei să devină pu­blică. Comandanții militari (Ghirkin, Bez­ler etc.) și politici (primul ministru Bo­rodai) ai rebelilor separatiști sunt cetățeni ruși, cu domiciliul în Moscova, pentru cei mai mulți existând indicii că sunt ofițeri ai serviciilor secrete rusești. Înregistrări au­dio puse de Kiev la dispoziția presei confirmă că insurgenții proruși primesc ordine de la structuri de securitate de la Moscova și raportează tot acolo despre exe­cutarea lor. Cei mai mulți mercenari din Donețk și Lugansk vin din Rusia. Tot materialul militar, de la tancuri, mașini blindate, complexe de rachete până la mu­niție, provine din Rusia. Cu toate acestea, președintele Putin decretează: Ucraina e de vină!

În noul tip de război declanșat de Rusia în Ucraina rețelele de socializare au jucat un rol major. La această invenție a spionajului american (cum acuza Putin una dintre rețelele de socializare), liderii in­sur­gen­ților proruși erau foarte eficienți. Toate relatările despre izbânzile lor militare le postau acolo. Așa s-a întâmplat și joi, când Strelkov a anunțat: „În raionul To­rez tocmai am lovit un avion AN - 26, care se prăbușește undeva după mina Pro­gress“. Numai că avionul lovit nu aparținea forțelor militare ucrainene, ci Malaysian Airlines. Era zborul MH 17, cu 298 de oameni la bord. Dacă ar fi fost ucraineni, catastrofa ar fi trecut aproape neobservată. Ghinionul lui Putin.