De același autor
Criza refugiatilor este cel mai important dosar de politica europeana din ultimii 8 ani, de la aderare incoace. Si Romania a apreciat gresit, a jucat prost toate cartile pe care le avea in mana, s-a pozitionat alaturi de Ungaria, Slovacia si Cehia.
Ce sa caute Iohannis langa nationalistii-populisti, putin frecventabili, Orban si Fico? Prin votul din aceasta saptamana pe dosarul refugiatilor, Bucurestiul a aderat la grupul eurosceptic al "prietenilor" Moscovei din UE, alaturi de Budapesta, Bratislava si Praga.
Este o infrangere umilitoare a diplomatiei romane care ne indeamna sa tragem niste concluzii.
Prima: presedintele Klaus Iohannis nu si-a intrat in rol nici dupa 10 luni de mandat; are o prestatie modesta si pare sa aiba dificultati in a intelege atributiile sale, dosarele de politica externa si mizele lor. Se tot invoca absenta unor consilieri cu o buna expertiza.
Chiar daca unii consilieri arata ca niste piese de anticariat din Romania lui Ceausescu a anilor 1970, este neserios argumentul, un consilier poate fi schimbat in cateva ore. Daca ar fi fost vinovati consilierii, sunt convins ca presedintele Iohannis - aflat in scadere in sondaje - i-ar fi dat afara, asta face orice sef de stat responsabil.
Presedintele ar trebui sa angajeze urgent la Cotroceni un om care sa-l contrazica pe orice subiect. Poate asa revine cu picioarele pe pamant. Altfel, risca sa pluteasca in stratosfera inca 4 ani.
Nu e momentul pentru asa ceva, poate fi fatal Romaniei in actuala situatie internationala, cand se reconfigureaza centrii mondiali de putere.
A doua: ministrul Bogdan Aurescu este absent din dezbaterea publica pe teme importante, iar atunci cand intervine copiaza paradigma jenanta in care functiona diplomatia romaneasca pe vremea Guvernului Vacaroiu, cu Melescanu la Externe. Ministrul Aurescu intra in inutile schimburi de replici cu Budapesta.
De altfel, MAE a picat in toate capcanele intinse de diplomatia maghiara in ultimele luni, ceea ce ma obliga sa-l reevaluez pe fostul ministru Corlatean.
In plus, Aurescu tensioneaza acum relatia cu Ucraina, difuzand comunicate care vor intra in analele diplomatiei, cu siguranta.
Cred ca MAE are resurse umane, chiar daca reduse la un mic corp de diplomati inca necontaminati de pelagra politicianista care va sugruma in scurt timp institutia, capabili sa produca analize de buna calitate, care sper sa ajunga pe masa decidentilor.
Acesti cativa zeci de oameni sunt singurii din sistemul de securitate si aparare care pot contribui major la conturarea unei pozitii oportune pentru Romania.
A treia: exagerat de puternicele servicii secrete, adunate sub cupola CSAT, unde s-a aprobat pozitia Romaniei pe dosarul refugiatilor, se dovedesc a fi proaste si incompetente. Pentru ca, altfel, inseamna ca sunt ticaloase. Au schimbat aliantele fara sa ne anunte si pe noi.
Asezand Romania in tabara simpatizantilor lui Putin, alaturi de Ungaria, Slovacia si Cehia, ele au urmarit poate sa transmita un mesaj partenerilor occidentali, in primul rand americani, dar si chinezilor (vechea obsesia a sistemului, relatia cu China), rusilor.
Serviciile au reusit o performanta rara, sa-l faca pe presedinte sa se compromita. El a pierdut increderea partenerilor occidentali, ceea ce intr-un context regional atat de complicat, cand se reseteaza scena internationala, poate fi fatal Romaniei.
Care a fost resortul intim care a determinat pozitionarea neasteptata a lui Iohannis in tabara anti-refugiati? Cred ca spaima irationala de Traian Basescu o sa-l ingroape pe Iohannis, asa cum obsesia pentru votul la ambasada de la Paris din 2009, l-a ingropat politic pe Corlatean. Urmeaza ca DNA sa-si faca datoria si sa-l trimita in instanta pe fostul ministru de Externe.
In Romania, dezbaterea despre refugiati s-a desfasurat pe cu totul alte coordonate, pericolul fundamentalist, spectrul colapsului civilizatiei crestine din Europa Occidentala sub amenintarea Islamului.
In alte tari membre UE s-a manifestat empatie, compasiune, s-a vorbit despre soarta tragica a refugiatilor, s-au facut paralele cu alte perioade dramatice din istoria recenta.
De vreme ce Basescu a reusit sa speculeze si chiar sa atate un curent anti-refugiati care ia amploare in Romania pe fondul unor diversiuni mediatice care ne fixeaza ca stilistica mai degraba in spatiul informational rusesc, oricum nu in cel vest-european, Iohannis (care are alegeri peste 4 ani!) a incercat sa-si mai salveze cateva procente in sondajele de opinie care-l tot coboara la capitolul incredere, pozitionandu-se in tabara majoritara, adica a celor care sunt impotriva refugiatilor.
E o mare dezamagire sa-l vezi pe Iohannis alaturi de nationalistii populisti pro-Kremlin, premierii Orban si Fico si de presedintele ceh Zeman, care s-a remarcat in acest mandat prin faptul ca l-a dat afara pe ambasadorul SUA aflat in audienta.
Armand Gosu este conferentiar dr. la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti, analist specializat in spatiul ex-sovietic.
