Nici 1 Mai nu e ce-a fost și ce va fi

Pentru că e post, anunță un lider PSD de pe la Iași, nu vor fi nici mici, nici bere, nici fanfară. Dar vor fi manifestări cu caracter religios, căci e Paștele la ușă, spune același lider. Mai puține cuvântări să nu se tulbure reculegerea românului credincios, doar „inaugurare tehnică… și atât”.

PNL nici măcar nu a ținut să precizeze astfel de lucruri, iar PDL, partid de dreapta fiind, vrea să lase românul să petreacă, de muncitor ce e, de Ziua Muncii.

În concluzie, petrecăreții de ziua tuturor truditorilor de pe mapamond vor avea mici în bagaje, bere asigurată din fonduri proprii și fanfară, manele și alte genuri de muzică asiguratoare de fundal festiv în torpedourile mașinilor, parcate pe maluri de râu, costișe și margini de păduri și cu portierele deschise, ca niște pești eviscerați cu apărătoarele branhiilor desfăcute. Până și politică vor face fără subiectele gata făcute de politicieni, pe măsura inspirației proprii și după numărul de peturi golite.

Unde e 1 Mai de altă dată? Nu, nu e vorba de cel de dinainte de 1989, plâns de cei care cântau ode partidului și cârmaciului iubit până rămâneau fără glas, ci de 1 Mai din anii electorali. Atunci să fi văzut ce de mici, ce de bere, ce de serbări câmpenești, organizate pentru poporul iubit de partide, fără nicio deosebire. Ce de cuvântări, îndemnuri, viitor luminos printre rotocoale de fum și spumă de bere, pe note de fanfară, manele, rock și toate alea… Ce frumos era 1 Mai!

Dar cum anul acesta nu e an electoral…, e post și nu e creștinesc să duci în ispită aproapele, spun partidele, iar dacă e sărbătoare nu e demn să te duci pe nepusă masă să deranjezi omul ce se bucură…, o spun ca niște educați ce sunt cei de dreapta.

Și cum speranța este tot o virtute creștinească, cetățeanul român truditor nu se lasă cuprins de tot de nostalgie. Cu efortul de a-și procura singur micii și berea, muzica și inspirația discuțiilor politice, privește spre viitor: sigur vin și ani electorali. 1 Mai va fi, atunci, ce trebuie să fie!