De același autor
Când va merge săptămâna viitoare la Berlin, Victor Ponta va aduce în sac, drept ofrandă, capul lui Dan Voiculescu. Nu pentru că i l-ar fi cerut Angela Merkel, nici măcar pentru că ar fi autorul acestui sacrificiu ritual, ci pentru că Ponta are nevoie să îşi alimenteze creditul democratic şi să îşi dovedească fidelitatea faţă valorile occidentale. Ponta este disperat să demonstreze că este un nou tip de lider, unul care a rupt definitiv cu trecutul comunist al partidului său şi cu orientarea pro-moscovită şi care s-a întors cu faţa spre Vest. La fel precum, odinioară, naşterea Omului Nou trebuia marcată de un sacrificiu al Vechiului, naşterea pesedistului nou va fi marcată de decapitarea lui Voiculescu.
Cu aproape patru ani în urmă publicam aici un text cu titlul „Băsescu este Goldstein”, în care scriam că, atunci „Când a scris "1984", Orwell a înţeles ce serviciu imens poate aduce televiziunea statului totalitar si ce efecte poate avea transmiterea neincetata a unor materiale de propaganda prezentate drept informatie, dar si importanta inventarii unor tapi ispasitori impotriva carora sa fie directionata nemultumirea populara. Orwell nu ne spune daca Goldstein este un personaj real sau inventat de Partid pentru uzul maselor, dupa cum nu ne spune nici daca Big Brother este un personaj real sau o inventie in spatele careia se ascunde entitatea colectiva oligarhica. In conditiile in care, in universul distopic orwellian istoria este rescrisa tot timpul, iar destinele sunt sterse sau inventate in permanenta, nici nu mai are importanta daca Big Brother si opusul sau, Goldstein, exista cu adevarat. Important este ca ei sa apara la televizor ca si cum ar exista cu adevarat, pentru ca ceea ce conteaza este impresia pe care o lasa. Nu e nevoie de substanta sau de fapte solide si verificabile, doar de o fictiune plauzibila, o simpla imagine.”. Cu greu ne puteam imagina în 2009 că, în 2013, „cele două minute de ură” ale lui Orwell aveau să devină realitate la Antena 3: Minute în şir se scurg imagini în care apar, pe rând, Andreea Pora, Robert Turcescu, Dan Turturică, Dan Tăpălagă, Mircea Marian, Horia Patapievici peste care scrie mare „Slugile lui Băsescu”. În studio, aflăm de la oameni care şi-au ratat vocaţia, că Andrei Pleşu n-ar fi altceva decât un ins periculos, dezaxat, animat de o profundă mentalitate comunistă. 10 minute de ură!
Deşi am mai spus-o, simţim nevoia să repetăm. Antena 3 şi tot ceea ce reprezintă ea n-a fost niciodată „organ de presă”, ci un instrument de propagandă de tip nazist. Şantajul în varianta Antena 3 nu este asemeni oricărui şantaj practicat în mod traditional în presa română sau în afară. Voiculescu nu este un Caţavencu pe stil nou sau un Pamfil Şeicaru, nu este nici echivalentul românesc al lui Rupert Murdoch sau întruchiparea mogulului arhetipal, Charles Foster Kane. Voiculescu este mai degrabă echivalentul lui Eugen Ţurcanu, odiosul torţionar de la închisoarea Piteşti, Antena 3 este echivalentul media al Camerei 4 Spital, iar „excepţionalii jurnalişti ai Antenei 3”, echivalentul torţionarilor reuniţi în Organizaţia Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste, agenţii Reeducării. Ceea ce bănuia toată lumea începe acum să iasă la suprafaţă din mărturiile foştilor săi asociaţi deveniţi inamici. Voiculescu chiar are la dispoziţie o echipă de securişti însărcinată cu identificarea ţintelor şi formularea mesajelor, chiar are un serviciu secret privat la dispoziţie şi chiar are o echipă editorială fidelizată dispusă să declanşeze orice tip de campanie, oricât de ticăloasă şi de mincinoasă, la ordin. Or, din punct de veder moral, ăsta nu este benignul şi simpaticul Caţavencu, nu este nimic măcar comparabil cu Kompromatul rusesc, este comparabil cu Ministerul Adevărului, sau cu Ministerul Propagandei al lui Goebbels.
Dacă eşti Victor Ponta şi aspiri la legitimitate democratică occidentală, nu poţi defila prin Europa braţ la braţ cu Voiculescu. Nu poţi mergi la Berlin alături de aliatul tău, moştenitorul „media” al lui Goebbels, care nici cu un an în urmă făcea din Angela Merkel principalul inamic al românilor. Fie că Ponta are sau nu vreo legătură cu ancheta împotriva lui Voiculescu, va fi suficient să sublinieze discret că el este cel care i-a numit pe procurorii care au declanşat această anchetă pentru a începe să încaseze dividendele politice şi de imagine ale acesteia. Mesajul este simplu: Victor Ponta reprezintă un nou tip de lider, al unui tip nou de partid postcomunist, care vrea să rupă cu practicile Securităţii, cu moştenirea comunistă, cu orientarea pro-rusă, cu nostalgia totalitară. Drept dovadă, capul însângerat al Securistului prin excelenţă. Dan Voiculescu este terminat şi nici nu ştie cât de terminat este. Roţile Istoriei s-au pus deja în mişcare şi nu poate face nimic să le oprească. Va fi tras la fund şi, o data cu el şi cei care au mizat prosteşte pe această butaforie putredă care se numeşte Antena 3, în frunte cu Crin Antonescu. Ponta nu este genul de politician care oferă a doua şansă, precum Ion Iliescu, şi nu îşi iartă adversarii. Cine îl va înfrunta, din PSD sau din afară, va lua calea lui Voiculescu. Noul Partid Social Democrat şi noua ordine politică vor fi create cu sau fără voia opozanţilor.
Problema este că şi acest „pesedist de tip nou” precum şi imaginea de lider tânăr, pragmatic, eliberat de povara trecutului pe care doreşte să o propage „onorabilul”, „respectabilul”, ”impecabilul” nostru prim-ministru, nu sunt decât tot „ficţiuni plauzibile”, „simple imagini”, fără substanţă şi fără fapte solide şi verificabile pe care să se bazeze, cu impact minim asupra realităţii româneşti. Un alt tip de butaforie televizată pentru uzul masselor. După cum se pare, poţi să scoţi socialiştii din Orwell, dar nu poţi să-l scoţi pe Orwell din socialişti.
Articol publicat si pe site-ul romanialibera.ro.
