De același autor
Negocierile dintre Ucraina și Rusia care au avut loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, săptămâna trecută, nu au durat decât aproximativ șase ore pe parcursul a două zile, dar ceea ce a rezultat este în mare măsură susceptibil să provoace îngrijorare, mai ales în Europa. Potrivit unui document obținut de New York Times, rușii au cerut, nici mai mult, nici mai puțin decât o nouă înțelegere de tip Ialta, în care să fie reîmpărțite sferele de influență ale marilor puteri.
În privința conflictului din Ucraina, la Abu Dhabi nu s-a ajuns la niciun acord, cu o singură excepție: schimbul de prizonieri de război. Dimensiunile acestui schimb încă nu au fost stabilite – deși se vorbea inițial de aproximativ 1.500 de soldați de fiecare parte – pentru că Rusia încă nu s-a hotărât ce vrea. Dincolo de această înțelegere nu s-a înregistrat aproape niciun progres. Discuțiile din prima zi au fost caracterizate drept „constructive”, ceea ce este un termen diplomatic pentru „blocaj”, iar cele din a doua zi drept „neutre”, ceea ce înseamnă că nu a existat un conflict între ruși și ucraineni.
Problema teritoriilor a rămas complet suspendată. Rușii vor ca ucrainenii să se retragă de tot din Donbas și să păstreze toate teritoriile cucerite până acum, iar ucrainenii nu înțeleg să cedeze din teritorii pe care nu le-au pierdut prin luptă și cer rușilor să se retragă din Ucraina cucerită. Aici, ucrainenii par să fi obținut o mică victorie după ce i-au convins pe americani că liniile de demarcație actuale sunt acolo unde zic ei că sunt și nu unde susține Rusia, care pretinde că ar fi cucerit mai mult teritoriu decât a făcut-o. Altfel spus, dacă s-ar trage o graniță acum pe liniile de demarcație dintre cele două tabere, aceasta ar trebui să fie pe aliniamentele ucrainene, nu pe cele rusești, care sunt o ficțiune.
Mai mult decât au sperat rușii
Acesta este însă un câștig de consolare pentru ucraineni. Chestiunea teritoriilor nu va putea fi rezolvată decât la nivel de lideri, a declarat Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și șeful delegației americane la Abu Dhabi, deși a admis că nu se întrevede nicio posibilitate pentru o întâlnire la nivel de lideri, neîncrederea și chiar ura dintre Zelenski și Putin fiind mult prea mari.
În schimb, Rusia a obținut chiar mai mult decât a sperat. De ani întregi, rușii au încercat, fără succes, să cupleze chestiunea ucraineană de problema mai largă a „aranjamentelor de securitate în Europa”, de data aceasta par să fi reușit. Kushner a admis că este nevoie de „un acord mai larg”, care să includă preocupările de securitate ale Rusiei, o declarație care vine după ce, pe 5 noiembrie, însuși Donald Trump a anunțat „un acord mare și frumos care privește nu numai Ucraina, ci întreaga Europă”. Trump a făcut această declarație după ce a discutat cu emisarul lui Putin, Kiril Dmitriev, fără să se consulte însă cu europenii. De altfel, europenii, deși au avut o delegație din care au făcut parte reprezentanți ai „celor 5” – Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia –, precum și ai Uniunii Europene, nu au avut loc la masa de negocieri, pentru că Rusia a refuzat acest lucru. Pretextul a fost că Europa nu a trimis un singur reprezentant, care să discute în numele ei, o solicitare pe care a reiterat-o și Kushner.
Se întoarce era sferelor de influență?
Cotidianul New York Times a publicat copia unui document de poziție pe care partea rusă l-a prezentat la Abu Dhabi. După ce rușii au obținut să trateze laolaltă războiul din Ucraina și refacerea „arhitecturii de securitate” europene, în acest document detaliază ce au în vedere cu asta. Bineînțeles, „refacerea arhitecturii de securitate” nu înseamnă mai nimic de făcut pentru Rusia și totul de făcut pentru americani și europeni.
Pe scurt, este de fapt un cod pentru „abandonarea Europei Centrale și de Est”. Și, lucru sigur, documentul prevede retragerea trupelor NATO pe granițele pe care Alianța le-a avut în 1997, adică înainte de aderarea Poloniei, Ungariei și Cehiei, nu mai vorbim de România, Bulgaria și țările baltice. Este exact aceeași pretenție pe care Putin a avut-o față de Occident într-un document intitulat pompos „schiță de acord”, de fapt un ultimatum care datează din decembrie 2021, cu două luni înainte de invadarea Ucrainei. Atunci, Kremlinul mai cerea încetarea „partajării nucleare”, adică acoperirea Europei sub umbrela nucleară americană. Acum, rușii nu mai vor doar atât, ci și încetarea protecției nucleare pe care Marea Britanie și Franța o pot oferi aliaților europeni în cazul în care Statele Unite continuă politica trumpistă de retragere de pe continent.
Rușii ar mai fi cerut retragerea trupelor și echipamentelor NATO din Finlanda și ieșirea cu totul a acestei țări din Alianță, precum și federalizarea Republicii Moldova. Aceasta ar urma să fie împărțită în trei zone: Moldova propriu-zisă, Transnistria și Găgăuzia, iar în cazul în care Moldova ar dori să adere la Uniunea Europeană, celelalte două regiuni ar trebui să aibă dreptul de a organiza un referendum privind independența. La fel, dacă Ucraina va dori să adere la UE, o va putea face numai dacă nu participă la structurile de apărare colectivă a Uniunii.
În rest, în privința Ucrainei, Rusia nu are de gând să se retragă din niciunul din teritoriile ocupate în schimbul păcii, pentru că, așa cum declara șeful delegației ruse la Abu Dhabi, Vladimir Medinski, „acolo unde a fost ridicat steagul Rusiei, acesta nu mai trebuie coborât”, o parafrază după afirmația lui Putin că „acolo unde a călcat bocancul soldatului rus, teritoriul este al nostru”. Mai mult, rușii nu acceptă nici așa-numitele „zone gri” – zone-tampon între teritoriul ucrainean și cel rus –, ci doar liniile de frontieră, și nici prezența trupelor europene de menținere a păcii după eventuala încheiere a conflictului.
Pe scurt, Rusia nu vrea să facă nicio concesie Ucrainei și vrea să își reafirme dominația asupra fostelor state comuniste, precum și asupra celor din Caucazul de Sud și Asia Centrală, care ar intra în sfera sa de influență. După cum declara același Mendinski, „este nevoie de o nouă Ialtă și de un nou Potsdam, pentru că actuala structură creează pericolul de război”. Mendinski este istoricul favorit al lui Putin, un personaj care militează pentru ridicarea de statui ale lui Iosif Stalin și care, în cadrul discuțiilor cu Ucraina de la Istanbul, a ținut să aducă aminte că Rusia poate aștepta, așa cum a făcut-o și în războiul contra Suediei din 1700-1721. Rusia nu a schimbat nicio iotă din pretențiile sale maximaliste, ba din contră, a venit cu unele suplimentare pentru Occident și pentru democrațiile din Europa Centrală și de Est.
Ialta 2.0
Zelenski și europenii se tem însă că Vladimir Putin, președintele chinez Xi Jinping și Donald Trump vor împărți lumea în cadrul reuniunii trilaterale care urma să aibă loc joi la Shenzen, în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), prima întâlnire în acest format din istorie. Trump va avea o întâlnire față în față cu Xi, dar nu și cu Putin, cel puțin așa arăta agenda înainte de reuniune. Potrivit Casei Albe, discuțiile în trei se vor concentra asupra prevenirii unei curse a înarmării nucleare între marile puteri, precum și asupra războiului din Iran, un aliat apropiat atât al Rusiei, cât și al Chinei. Administrația prezidențială de la Washington a insistat că războiul din Ucraina nu se află pe agendă, dar nimeni nu mai are încredere în Trump și în stilul său intempestiv de negociere. Altfel spus, nu este deloc sigur că Putin nu îl va antrena pe președintele american într-o discuție despre trasarea zonelor de influență, o temă care ar putea fi pe placul personalității megalomane a ocupantului de la Casa Albă. Din acest motiv, capitalele occidentale și Kievul se tem că problemele mai largi despre securitatea europeană se vor strecura în discuțiile trilaterale fără ca Ucraina sau Europa să fie prezente.
Luna trecută, Wall Street Journal a scris că Putin face presiuni pentru organizarea acestei trilaterale tocmai pentru a împinge pe agendă războiul din Ucraina pe care îl vrea „rezolvat” fără implicarea Kievului și a aliaților săi europeni. Persoane familiare cu propunerea Rusiei au declarat că Putin crede că poate exploata relațiile sale îmbunătățite cu Trump după acordul privind exportul de motorină și absența reprezentanților Europei și Ucrainei pentru a obține un aranjament favorabil Moscovei. Cu toate acestea, potrivit Reuters, Ucraina nu va fi abordată în principal pentru că partea chineză nu vrea să discute pe această temă în acest format.